“`html
Alertă Roșie: Producția de Cartofi în România, Pe Cale de Dispariție!
Recoltele de cartofi, aceste comori ale pământului, au scăzut dramatic, înjumătățindu-se binișor, adică de la un an la altul, iar fermierii sunt disperati și se plângă iarăși, ținuturile sunt, cum să spun, uscate și tare întărite, complicându-le și mai mult viața de agricultori. Deși inițial totul părea spre bine, și umiditatea părea suficientă pentru semănat, iată că un iunie plin de precipitații a făcut ca tulpinile să se dezvolte aiurea la suprafață, și acum cu căldura și seceta tulpinile s-au ofilit și rădăcinile n-au mai avut unde să pătrunde, în fine, un haos total.
Peter Kiss, un producător din Chichiş, are o părere clară: “Irigăm tot, dar e greu, au fost parcele unde am irigat de zece ori”, spune el și pare că va mai iriga multă vreme, dar nu e sigur. De ce? Producția e sub ceea ce și-ar fi dorit, iar fermierii care au încercat să salveze ce se poate, nu știu ce să mai creadă pentru că prețurile sunt în necurmată fluctuație.
Și, uite așa, Cleonic Sucaciu, președintele Federației Naționale Cartoful din România, aruncă dintr-o dată un pronostic sumbru, și nu-i de mirare: “Se preconizează o reducere majoră a producției, cam de 60% din 2024”, cum să numărăm și pe 2025? Tot mai rău, tot mai rău. Prețul cartofului românesc este influențat în mod direct de ce se întâmplă în țările vecine, în care se produc surplusuri, și cum producătorii vând între 1.50 și 1.70 lei pe kilogram, mulți se tem de pierderi uriașe.
Dar să ne concentrăm pe alte declarații, Loredana Adam din Codlea, ne sfătuiește să fim prudenți: “Nu cred că o să ne acoperim cheltuielile, mai ales când costul de producție depășește prețul de vânzare”, lucruri care sună alarmant, iar parcă suntem blocați în acest cerc vicios, de unde ieșim? Tot pentru a susține consumul intern, specialiștii sugerează că am avea nevoie de 60.000 de hectare de cartofi, dar sunt actual recoltate doar 30.000, dar suprafața cultivată tot mai mică, cu fiecare an.
Dar iată că speranța nu moare ușor, există soluții, cercetătorii integrează soiuri care rezistă, pe care le dezvoltă cu răbdare, dar durează, sau ne iau alții înainte. Cleonic chiar explică că “Un soi durează între 9 și 16 ani să se dezvolte”, și fără sprijin, fermierii noștri se afundă tot mai mult. Cartoful, fruct al pământului cultivat din sec. XVIII, este un bun al nostru, dar răbdarea nu este o virtute deloc răspândită în aceste vremuri.
“`
