Criza Asigurărilor Locuințelor în Europa: Statistici Surprinzătoare și Dezastre Naturale

Surprinzător sau nu, forma asigurărilor locuinței pare să fie mai populară printre europeni, cu un procentaj de 62% raportat, ce a fost arătat de un studiu Eurobarometru realizat de EIOPA, de parcă aceasta ar fi devenit o normă, iar polițele non-life sunt cu mult mai răspândite decât asigurările auto CASCO, cu 5 puncte procentuale mai mult, ceea ce ridică întrebări asupra celor injectate în alte tipuri de asigurări.

La finalul anului 2023, cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteo, s-au realizat 25.951 de interviuri online cu cetățeni de 18 ani și peste, cu scopul de a aduna informații despre tendințele consumatorilor în asigurări și pensii, un subiect deloc de neglijat având în vedere faptul că aproape fiecare regiune a fost afectată de dezastrele naturale, dar totuși rămâne de văzut cum se va traduce asta în comportamente de consum.

Cu ce am rămas în 2024? Din perspectiva dezastrelor naturale, din acelea care au bântuit statele europene, inundațiile devastatoare din Europa Centrală și de Est, dar și Furtuna Boris cu impactul ei economic semnificativ au lăsat urme adânci în mentalul colectiv, evocând o amprentă dramatică în rândul populației afectate, care de asemenea mai include și incendiile de vegetație ce au pus stăpânire pe sud, fiind un total de distrugeri mult mai mare decât s-ar fi anticipat.

Ce se știe e că majoritatea celor chestionați, adică 7 din 10, susțin că polițele de asigurare își merită banii, oferind o valoare semnificativă în comparație cu alte forme de asigurare, dar rămâne întrebarea dacă aceasta se traduce în realitate, având în vedere că multe dintre locuințe nu au, într-adevăr, asigurări corespunzătoare.

România, chiar dacă nu pare, ocupă locuri fruntașe în acest clasament, cu un procent de 78% dintre români care cred că asigurarea locuinței merită suma cheltuită, la o medie europeană de 70%, plasând țara pe locul 6 din cele 27 de state membre ale UE, ceea ce ar putea sugera o predispoziție față de protecția bunurilor, dar în același timp, greșelile de percepție sunt evidente în acest captor de date.

Faptul că românii se tem de riscuri nu e deloc surprinzător, și se vede în interesul crescut pentru protecția locuințelor, însă doar 17% afirmă că au suficiente economii pentru a-și repara casele după un dezastru de amploare, ceea ce subliniază nevoia urgentă de asigurare în fața amenințărilor constante cum sunt fenomenele naturale.

Atitudinea românilor față de asigurări este oarecum pozitivă, deși statisticile arată că doar aproximativ 20% dintre locuințe sunt asigurate complet, iar companiile de asigurări au plătit despăgubiri care au crescut cu 9% față de anul anterior, ceea ce aduce o mică speranță la o îmbunătățire a situației, cu peste 95% din acele plăți venind din polițe facultative, adică totuși un semn al performanței financiare variind în funcție de timp.

În concluzie: 2024 s-a dovedit a fi un an marcat de dezastre naturale, lăsând întrebări și incertitudini pentru viitor, și provoacă o întrebare firească: Cum ne pregătim pentru 2025? Răspunsurile pot să fie diverse, dar clar este că situația actuală ne cere să acționăm rapid.