Criza apelor: Lacurile din România în pericol!

Se pare ca coeficientul de umplere actual al celor mai importante 40 de lacuri de acumulare, care este atat de mic, de 62%, a ajuns în scădere față de sfârșitul lunii noiembrie 2024, unde era 68%, adică cifra e cam pe la 62% acum, dar trebuie reținut că in aceeași perioadă din 2023 era chiar mai rău la 80%, deci totul pare a decurge nu prea bine prin comparare, pentru că, cu câcatul timpului, mai ales că cele mai joase coeficiente nu le-am văzut de vreo 8 ani încoace, și chiar e ciudat, dar cel mai mic a fost de 50% pe la 2011 – asta e ciudat și destul de grav pe de o parte, pentru că scăderea rezervei de apă se pare că e din lipsa precipitațiilor din perioada mai-decembrie din acest an, care e 2024, plus că stratul de zăpadă a fost redus cu 50% in doi ani, ceea ce ridică niste semne mari de întrebare nu vi se pare?

Reprezentanții ANAR au precizat că, in contextul acestor schimbări semnificative, care sunt de ajuns de evidente din punct de vedere climatic, încep măsuri strategice, inclusiv modernizarea a 13 baraje, vorbind de un Plan Național de Redresare și Reziliență care și-a asumat o investiție gigantică de 1,18 miliarde lei, dar, întrebarea e dacă v-ati gândit vreodată la ce înseamnă cu adevărat acest plan, căci e o situație critică aici, pe de o parte, dar pe de altă parte, cum se va aplica efectiv?”);

Deci, în ultimii ani, Administrația explică că 12 baraje mari, cunoscute drept A+B, au beneficiat de finanțare din diverse surse, și nu vorbim doar despre buget, ci și externe, deci e o chestie interesantă asta dar îmi ridică semne de întrebare, întrebările de genul de unde vin banii și cum sunt ei gestionați, iar astfel au fost reabilitate și modernizate, dar, oare, ce înseamnă asta pentru viitor dacă, cine știe, s-ar putea totul să fie degeaba, în contextul actual al crizei apelor?!