Presiunea asupra resurselor de apă din România determină adoptarea unor măsuri urgente în contextul scăderii debitelor Dunării
Scăderea debitelor pe Dunăre și lipsa precipitațiilor din ultimele săptămâni au generat o creștere a presiunii asupra rezervei de apă potabilă în mai multe regiuni din România. Administrația Națională „Apele Române” a emis o serie de recomandări pentru utilizarea rațională a apei, avertizând că riscul de restricții este din ce în ce mai ridicat, mai ales în mediul rural.
Coeficientul de umplere al lacurilor de acumulare și prioritățile instituției
Conform datelor oficiale, coeficientul de umplere al principalelor 40 de lacuri de acumulare din țară se menține în momentul de față la nivelul de 70%. Potrivit reprezentanților Administrației „Apele Române”, menținerea acestei rezerve strategice este esențială pentru asigurarea unei alimentări continue a populației cu apă potabilă, fără a recurge la măsuri drastice la nivel național.
Ana Maria Agiu, purtător de cuvânt al instituției, a explicat pentru Libertatea: „În acest moment coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri este 70%. Noi încercăm să menținem această rezervă în lacurile de acumulare pentru că ea este necesară pentru asigurarea alimentării cu apă a populației, fără restricții”.
Cu toate acestea, ea a evidențiat că pot apărea disfuncționalități temporare în alimentarea cu apă, cauzate de debitele scăzute ale cursurilor de apă și de eventuale defecțiuni tehnice în rețelele de distribuție.
„Este însă posibil să apară anumite disfuncționalități la anumiți utilizatori, tocmai din cauza acestor debite scăzute, din cauza unor probleme la instalații care pot să apară, dar evident că ele sunt temporare”, a adăugat Ana Maria Agiu.
Recomandările pentru populație în contextul deficitului hidric
Pentru a evita agravarea situației și risipa resurselor de apă, Administrația Națională „Apele Române” a formulat trei recomandări clare adresate cetățenilor.
„Recomandarea noastră pentru populații este, pe de-o parte, determinată de grijă pentru apă, adică să economisească pe cât posibil apa și dacă se poate să apeleze la surse alternative în activități casnice care nu înseamnă băut, adică udatul grădinii, adăpatul animalelor și apa pentru băut să o păstreze doar pentru băut, astfel încât să ajungă tuturor”, a explicat purtătorul de cuvânt.
Posibile restricții de apă în zonele vulnerabile dacă deficitul de precipitații persistă
Dacă regimul deficitar de precipitații va continua, problemele legate de alimentarea cu apă vor deveni mai acute în regiunile vulnerabile în mod tradițional la secetă pe timpul verii. Bazinul Crișanei, Muntenia, Oltenia și Moldova se numără printre zonele afectate.
Purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale „Apele Române” a declarat: „În situația în care regimul deficitar de precipitații se va menține scăzut, și aici nu vorbim doar despre un regim deficitar la nivelul Dunăricii și la nivelul regiunilor vulnerabile și expuse tradițional STCT, în special în perioada verii, și aici vorbim despre Bazinul Crișanei, Muntenia, Oltenia, Moldova, este posibil să apară, în primul rând, restricțiunea alimentară cu apă în special în mediul rural”.
În aceste regiuni, primele afectate ar putea fi localitățile mici și comunitățile rurale fără sisteme centralizate de aprovizionare sau dependente de surse subterane de mică adâncime, precum fântânile.
„Nu ar fi indicat, dar pot să apară restricții în alimentarea cu apă, în special în localitățile mici, cele care nu beneficiază de aprovizionare cu apă din sursa de apă de suprafață sau dintr-un sistem centralizat de alimentare cu apă, de exemplu în zona celor care se aprovizionează din fântâni.
Din acest punct de vedere, situația poate să fie și să devină critică pentru alimentarea cu apă, în special dacă regimul hidrologic deficitar se va menține spre sfârșitul lunii august, începutul lunii septembrie”, a mai precizat reprezentanta Administrației „Apele Române”.
Evoluția recentă a debitului Dunării și măsurile suplimentare luate
În cursul zilei de marți, autoritățile au raportat o creștere a debitului Dunării cu 2 centimetri, după ce luni, 3 august, s-a înregistrat o „ușoară stabilizare”. Cu toate acestea, hidrologii avertizează că nivelul Dunării scade într-un ritm îngrijorător, apropiindu-se de un prag istoric din 1985.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a detaliat: „Nivelele Dunării au crescut în cursul nopții cu circa 2 cm, după ce în cursul zilei de ieri s-a înregistrat o ușoară stabilizare, iar tendința de scădere a nivelelor în zona Cernavodă a fost stopată. Reamintim faptul că prognoza indică o scădere pe zi cu 2-3 cm, ajungând în data de 9 august la -233 cm (adică în 6 zile ar fi scăzut cu 15 cm).”
Operațiunea pentru creșterea debitului Dunării către Cernavodă
În încercarea de a mări debitul apei care ajunge la centrala nucleară de la Cernavodă, autoritățile au demarat o operațiune complexă de modificare a cursului Dunării. Prima etapă, realizată luni, s-a încheiat cu succes după ce militarii au dislocat stânca Pârjoaia cu 180 de kilograme de explozibil.
Operațiunea continuă marți cu încărcarea a patru barje cu pietre, care vor fi scufundate până miercuri în Dunăre. Institutul Național de Hidrologie a transmis că aceste acțiuni urmăresc să direcționeze o parte din debitul Dunării de pe brațul Bala spre Dunărea Veche, pentru a crește nivelele Dunării cu până la 10-12 centimetri.
„Administrația Fluvială a Dunării de Jos RA continuă acțiunile de dragaj pe brațul Dunărea Veche”, au mai precizat responsabilii din domeniul hidrologic.
Aceste măsuri vin în contextul unei situații hidrologice deficitare, unde schimbarea cursului Dunării reprezintă o încercare de a contracara scăderea periculoasă a nivelului apei, cu impact direct asupra alimentării cu apă potabilă și asupra funcționării centralei nucleare.
