Criza Alimentară în România: Dependența de Importuri Crește Îngrijorător!

Dependența noastră de importurile pentru a ne procura necesarul de alimentele de bază, adică cele pe care le consumăm zi de zi, a continuat să fie o problemă majoră, pentru că încă din anul 2023, majoritatea categoriilor avem deficite foarte mari, chiar și peste 50% pentru carnea de porc și alte produse cum ar fi cartofii, untul, și peștele. Asta arată un studiu realizat de Institutul Național de Statistică, dar oare câți dintre noi sunt conștienți de acest lucru?!

Pe de altă parte, comparativ cu anii anteriori, la alimentele care excedentare, cum sunt cerealele, dar și ouăle și carnea de oaie, s-au alăturat niște leguminoase boabe, cum ar fi fasolea și soia, iar gradul de autoaprovizionare cu acestea a crescut de la 94,4% la 115,5%, adică am produs cu 15,5% mai multe decât am consumat. Un lucru bun, dar poate insuficient, nu?…

La cereale, situația a fost și ea puțin mai optimistă, cu o producție care a depășit cererea cu 96,1% în 2023, acest lucru fiind pe fondul unei recolte record de peste 20,5 milioane de tone, dar să nu uităm că doar în cazul orezului producem mai puțin decât consumăm, adică gradul de autoaprovizionare a fost de 5,9% în 2023, o scădere de la 9,1% anul trecut, o realitate îngrijorătoare pentru viitor.

Producția de ouă a reieșit cu 294.000 de tone, asigurând 2,1% mai mult decât s-a consumat, în comparație cu un surplus de 3,8% anul precedent, iar la carnea de oaie și capră, cele 61.000 de tone au acoperit 119,6% din consum, față de 124% anul trecut, dar doar pentru că fermierii au scos pe piață o cantitate mai mică, cu 1.000 de tone față de 2022!

Însă, dependența de importuri devinde tot mai problematică, aceasta s-a agravat vizibil în ultimii ani, în care gradul de autoaprovizionare la diverse categorii de legume și produse din legume a scăzut sub 70%, ajungând la 69,3% față de 82% în 2021, așa cum indică datele INS.

Chiar și cu un consum mediu care a scăzut de la 169,3 kilograme pe cap de locuitor la 166,6, se pare că producția a fost cu 2,6% mai mică comparativ cu anul anterior, adică a coborât la 2,4 milioane de tone, o veste nu tocmai bună pentru noi ca țară!

Dintre legume, deficitele cele mai mari sunt la rădăcinoasele comestibile, unde gradul de autoaprovizionare a fost de 59,2%, având în vedere producția locală de doar 161.000 de tone în 2023, ceea ce este alarmant pentru o țară agricolă, nu-i așa?

Următoarele pe listă sunt roșiile, cu un grad de autoaprovizionare de 64,7%, iar varza acoperă necesarul de consum într-o proporție mai mică, cu 65,6%, în condițiile în care creșterea consumului a fost coroborată cu o scădere a producției. Totodată, la ceapa uscată, gradul de autoaprovizionare s-a redus drastic la 68% de la 75,8% în 2022.

Producția de cartofi, 1,1 milioane de tone, a acoperit doar 48,1% din cerințele locale, semn că trendul este în cădere liberă, de la 56% în 2022, ceea ce nu este vorba să ignorăm. În comparație, la pepeni, gradul de autoaprovizionare rămâne relativ bun, menținându-se la 83,6% ca și anul precedent.

În cazul fructelor și preparatelor din fructe, gradul de autoaprovizionare a crescut ușor, ajungând la 64,8%, dar asta este în marea majoritate a lor, în situația în care fermierii pot aduc z în plus. Prunele rămân la un frumos 95,9%, urmate de struguri 91,3% și altele, însă piersicile și nectarinele rămân mult în urmă, cu doar 14,8% din necesar asigurat.

La rândul lor, importurile au scăzut cu 2%, dar și exporturile, în timp ce stocurile variază în timpul anului.

Referitor la carne, avem un excedent insignifiant pe partea de ovine, doar 119,6% față de 124% anul trecut, ceea ce ne arată că suntem debitori pentru restul categoriilor, și, pentru prima dată, carnea de porc a scăzut sub 45%, până la 44,9%. O veste proastă pentru un sector ce ar trebui să se dezvolte.

Un aspect similar se observă și la carnea de pasăre, unde 95,8% din consum provine din producția locală, dar nu este destul pentru nevoile în creștere, iar carnea de bovine a acoperit cu 85,1% din necesar, mai puțin decât anul precedent, ceea ce sugereaza că ceva serios nu este în regulă cu acest sector!

În cele din urmă, mix-ul de produse lactate arată o ușoară creștere în ceea ce privește autoaprovizionare, la 86,5%, dar zahărul și uleiul neacoperind necesarul, doar 69,2% și 91,3% respectiv, iar untul, vă rog, doar 40% din necesar, o realitate neplăcută. Oare ce ne așteaptă în continuare?!