“`html
Summitul Trump-Putin: O Întâlnire Care Îndoiește Destine?
În tumultul celor ce se întâmplă zilele astea, Cristian Tudor Popescu, gazetar cam sceptic de fel, beneficiază de multă atenție din partea rețelelor sociale, unde și-a exprimat opinia asupra summitului așteptat cu oarecare smiorcăială dintre Trump și Putin, în Alaska, vineri. Unii chiar așteaptă cu sufletul la gură fără să realizeze ironia cruntă din spatele a ceea ce se anunță ca o întâlnire de mare amploare, care, în mod curios, nu pare să convingă pe toată lumea, cum ar fi și normal.
Cine ar trebui să îngrijoreze acest „suspans” pe care mulți îl trăiesc e o chestiune, iar Popescu nu se sfiește să sublinieze cum anume toți uită, ori poate Trump face că uită, profunditatea lui Putin ce se regăsește în tricoul cu CCCP pe care Lavrov, ministrul de externe, nu s-a ferit să-l îmbrace: „Acolo unde se cacă Armata Roșie, acolo e Rusia și așa rămâne”, spune el mai departe, cu o ironie care ar putea să fie mângâiere pentru unii și numai un motiv de râs pentru alții, dar totuși… rămânem la aceeași idee: ce ne facem cu toată așteptarea asta?
Pentru fraierii care nu știau, mai precis, vorbim despre Putin, „ajuns” pe tărâmul Alaskai, unde, ca și cum ar fi un Moș Crăciun, va sta la discuții cu Trump spre deliciul presei, căci se preconizează că întâlnirea va lua un interval fascinant de 6-7 ore, nu-i așa că este ceva ce ne face inima să bată? Alenka mândră să fie primul lider rus care pășește pe acest teritoriu vândut cu mult timp în urmă, mai exact în 1867, dar asta e o poveste pentru alții.
Acum, programul și agenda summitului par să fie foarte „sigure”, având în vedere că, conform lui Iuri Uşakov, consilierul diplomatic al lui Putin, întâlnirea va începe cu o discuție privată, ce va răsuna în mințile celor ce ascultă, și va continua cu un „mic dejun de lucru” cu delegații extinse. Unde se duce toată povestea asta și cât de mult va dura toate chestiile astea, e o mare nebuloasă, depinzând de evoluțiile discuțiilor, ce poate fi un pic mai complicat decât pare la prima vedere.
Și, așa cum a spus acel consilier, „când se vor încheia discuțiile, v-am spus când începe”, dar sfârșitul e pe mâinile președinților și poate că nu va fi deloc cum ne-am imaginat, ba chiar invers, înclin să cred că ceva mare se ascunde în spatele a ceea ce mulți numesc summit, dar doar timpul ne va spune ce s-a întâmplat de fapt, cine știe, puh!
“`
