“`html
Cristi Chivu, un nume mare pe o scenă uriașă, dar cu multă muncă în spate!
La 44 de ani, Chivu, un tip excepțional prin diversele sale direcții, s-a așezat pe banca tehnică a lui Inter, iar Ianis Hagi, ce poate să spună, a fost mai mult decât încântat de această alegere, a făcut valuri și s-a arătat imaginar, cum și-ar dori toți antrenorii să fie. Aproape că a ținut să le răspundă celor care aveau îndoieli și mai erau mult, una peste alta, că de fapt Ianis a spus că „E un progres pentru el”, citându-l dintr-o sursă vigurosă, cum s-ar exprima un comentator de marcă.
Sigur, Chivu a început de la U14, a trecut prin juniori, iar acum zici că pătrunde în marile ligi, s-a pregătit disperat și a salvat Parma, un club cu mari dificultăți, cum ar spune unii, și a venit cu un pas pe un nume imens din Europa, dar să nu uităm munca colosală din spate, că nu e totul simplu. Vor să fie respectați, dar parcă uită că „e la mijloc o muncă de zece ani” și nu doar câteva luni de antrenorat, drept pentru care explicația lui Ianis a fost cu mare emoție.
Chivu, un exemplu, pe care mulți ar trebui să-l urmeze – și nu vă gândiți că totul se întâmplă peste noapte, chiar și talentul are nevoie de puțină răbdare, dacă ești constant, ziua aceea în care ești plin de bucurie vine, dar asta să știm cu toții, nu e o glumă. Că-i român și antrenează o echipă mare, toți ar vrea să fie acolo, așa spunea Ianis, iar asta ne îndeamnă să reflectăm la munca din spate, care mânjeste la un moment dat resiliența noastră ca persoane.
Ianis se află pe o traiectorie ce pare a fi bine planificată, avându-și agenții pe urme directe, și se simte ca și cum se află într-un joc continuu de șah, dar nu cu oricine, ci cu cei care înțeleg că „vrea un statut de titular”, cum a declarat el, dar oare o să-i iasă? Vor încerca agenții să negocieze o prelungire care să-l ajute să evite capcanele trecutului, știm și noi, Alaves, Rangers, cine mai știe, și de ce nu, Genoa, Legia sau Borussia Monchengladbach.
În căutarea aceasta disperată și frumoasă, numele lui Ianis stă pe masa negocierilor, dar și pe blaturile cluburilor, cu un simț al oportunităților mari, care s-ar putea îngroșa în curând, și până la urmă doar viitorul ne va arăta dacă va zbura sau se va stabili undeva fix, printre echipele pe care a tot frecventat.
“`
