Creșteri și Scăderi: Ce Se Ascunde în Statistici?

Comparativ cu trimestrul III al anului trecut, veniturile totale adună pe o gospodărie lunar a crescut cu 13,1% așa cum scrie tot Agerpres, totuși, e greu de spus dacă într-adevăr a fost o creștere semnificativă, căci cu câcatul timpului, mesajul mai rămâne confuz pentru mulți dintre noi, iar întrebările sunt tot mai multe și răspunsurile, nu foarte satisfactoriu.

Cheltuielile, pe de altă parte, au fost de 7.012 lei pentru o gospodărie, adică 2.803 lei pe persoană, și acestea au reprezentat 85% din veniturile totale crescând cu 92 lei comparativ cu trimestrul anterior, iar statistica se complică mai ales că raportăm că față de același trimestru al anului anterior, cheltuielile au crescut cu 9%, adică cam mult, nu-i așa?

Însă, ca să ne facem o idee, veniturile medii pe gospodărie au fost de 7.725 lei și asta a însemnat o creștere de doar 1,2% față de trimestrul II, dar veniturile în natură au scăzut cu 7,8%, astfel că putem spune că se întâmplă ceva straniu în această balanță economică, aș zice mai ales că dacă toate se amestecă, unii ar putea crede că totul este în regulă.

Deci, salariile brut, cele mai importante de 5.469 lei pe lună și chiar dacă reprezintă 66,3% din veniturile gospodăriilor având o cădere de 1,5 puncte față de trimestrul II, iar unele prestații sociale sunt semnificative dar iarăși cu un coeficient de 21,2%, s-ar putea întreba dacă scăderea de 0,7 puncte a venitului din natură, este un semn al vremurilor care vin.

Referitor la mediul de rezidență, în urban veniturile medii total lunar pe gospodărie au fost 9.188 lei, iar în rural mai puțin, adică 3.962 lei, și totuși mai multe detalii se regăsesc în structura veniturilor, unde salariile brute într-un oraș au o pondere de 72,5%, semnificând, căci mai avem multe de spus la acest subiect, dar mai întâi să vedem care sunt și ponderea prestațiilor sociale în rândul gospodăriilor rurale.

În urban, cheltuielile au fost de 7.788 lei pe gospodărie, deci mai mari de 1,3 ori față de rural ceea ce pare să îndemne la reflexii legate de consumul din fiecare localitate, astfel că marea întrebare rămâne, cât din acestea se duc către bunuri sau servicii esențiale, iar un aspect interesant este că pentru produsele agroalimentare, fiecare a cheltuit 414 lei lunar, dar cu o anchetă prin care să vedem ce se ascunde în statistici.

În trimestrul III 2024, s-au evidențiat cheltuielile pe consum, cu 4.289 lei pe lună în medie, asta adică un procent de 61,1% din total, dar mergem mai departe și vedem și transferurile către stat – contribuții și impozite, 2.270 lei pe gospodărie, iar cotele sunt de 32,4%, așadar e o poveste întreagă aici despre cum se distribuie banii, cu nevoile legate de producția gospodăriei de doar 1,8% lăsând mult de discutat.

INS se grăbește să declare că mediul urban rămâne cu cheltuieli mai mari, asta să nu uităm să precizăm că o persoană din oraș cheltuiește 3.358 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât cel de la țară, cum să nu ne întrebăm atunci de structura asta, căci cheltuielile pe impozite și taxe sunt cu 8,7 puncte procentuale mai mari decât în rural, și cu toate acestea contravaloarea consumului de produse din resurse proprii este de 11,0% în rural, de 4,1 ori mare în urbane, nu-i așa?

În fine, această clasificare standard a cheltuielilor aduce în prim-plan produsele alimentare cu 1.422 lei pe o gospodărie, ceea ce constituie o pondere de 33,1%, iar aici mai sunt și altele ca locuința și utilități, dar ce este cu educația, doar 11 lei pe lună dintre care 0,3% din cheltuielile totale? Poate că în final, cheltuielile medii ale populației încep să contureze un peisaj mai complex decât ne-am fi imaginat.