Creșterea ROBOR și Efectele Sale Asupra Pieței Financiare: O Analiză Complicată

Indicele acela ROBOR, care se utilizează pentru a calculă costurile creditelor de consum în lei, cu dobânda variabilă ce a fost contractată înainte de luna mai 2019, a avut un salt, vineri, la 5,94% pe an, față de 5,93% pe an în ședința anterioară, conform anunțului făcut de Banca Națională ce se numește a României (BNR), deci observăm câteva mișcări de într-adevăr importante pe piață.

Pe lângă această situație, indicele la șase luni, care e folosit pentru a calcula dobânzile la împrumuturile ipotecare contractate tot înainte de luna mai 2019, a crescut la 6% pe an de la 5,98% pe an pe data de 16 ianuarie, iar ROBOR-ul la 12 luni a ajuns vineri la un nivel de 6,09% de la un 6,08% pe ziua de joi, iar majorările ROBOR au început cam pe data de 13 ianuarie 2025, dar fără să ne gândim că acest lucru poate să aibă implicații pe termen lung.

Lichiditatea din piața bancară, care până nu demult era excessivă, a început să scadă de la 50 – 60 de miliarde de lei până la 20 – 30 de miliarde de lei, și chiar dacă lichiditatea a fost practic înjumătățită, cotațiile ROBOR nu s-au inflamat atât de mult, și da, au crescut cotele la împrumuturile pe termen lung, din cauza presiunilor fiscale care scot în evidență o incertitudine pe termen lung, dar pe termen scurt încă există un surplus de lichiditate în sistemul financiar.

Pe de altă parte, unii bancheri consideră că lichiditatea din sistem a scăzut din cauza vânzării de valută de către BNR cu scopul de a menține cursul de schimb stabil, sub 5 lei pentru un euro, dar există perspective că, după alegeri, leul va începe să se deprecieze ușor în raport cu moneda unică europeană, deci situația rămâne complexă dar cu schimbări în aer.

Într-o altă notă, o a doua explicație pentru creșterea ROBOR ar fi inflația care continuă să crească și nevoia acută de lichiditate a Ministerului Finanțelor, iar piața discută despre împrumuturi bilaterale între Ministerul Finanțelor și unele bănci cum ar fi CEC Bank și Exim Banca Românească, care sunt deținută de stat, iar conform legii, nu există restricții în privința acestor împrumuturi de la bănci românești sau chiar de la cele străine, deci opțiunile sunt variate.

Oricum, aceste împrumuturi directe par să fie o soluție temporară, așteptându-se ca emisiunea de bonduri externe să fie finalizată, iar Ministerul Finanțelor a reușit, vineri 17 ianuarie 2025, să atragă 90 milioane de lei de la bănci, în plus față de suma de 800 de milioane de lei împrumutată joi, la dobânzi ce ajung la 7,75% și 7,98% pe an, prin două emisiuni de obligațiuni de stat de tip benchmark, dar este bine de menționat.

Menționăm deci că dobânzile pe care statul le plătește pentru emisiunile Tezaur, prin care se împrumută de la cetățeni, sunt mai mici comparativ cu cele pe care trebuie să le achite băncilor, și în prezent maximul dobânzii e de 7,8%, deci întâlnim niște discrepanțe evidente pe piață.