Creșterea fermelor industriale de păsări agravează răspândirea bacteriei Campylobacter, avertizează un studiu internațional
Un studiu recent citat de Euronews atenționează asupra impactului activității umane asupra răspândirii bolilor infecțioase, evidențiind o creștere semnificativă a răspândirii bacteriei Campylobacter în urma dezvoltării fermelor industriale de păsări. Cercetarea, care a analizat genomurile bacteriene prelevate de la găini și păsări sălbatice, subliniază rolul habitatelor create de om în accelerarea transmiterii agenților patogeni.
Răspândirea bacteriei Campylobacter în fermele industriale
Studiul s-a bazat pe analiza a aproximativ 2.800 de genomuri bacteriene, colectate din 30 de țări în intervalul 1979–2024. Cercetătorii au observat că dezvoltarea fermelor industriale de păsări a condus la o creștere de peste 100 de ori a capacității de răspândire a bacteriei Campylobacter. Concentrarea unui număr mare de păsări în spații limitate facilitează transmiterea microorganismelor, sporind riscul contaminării lanțului alimentar. Autorii subliniază că păsările constituie un rezervor major pentru numeroși agenți patogeni, ceea ce face ca fermelor industriale să devină epicentre pentru răspândirea acestor bacterii.
Extinderea rapidă a populației globale de găini
Conform cercetătorilor, începând din anii 1960, numărul mondial de găini a înregistrat o creștere spectaculoasă, multiplicându-se de aproximativ șapte ori până la aproximativ 31 de miliarde de păsări în prezent. Această expansiune susținută a producției avicole creează oportunități sporite pentru circulația bacteriilor între efective și favorizează adaptarea acestora la noile condiții de mediu. Sam Sheppard, coordonatorul studiului, afirmă că fermele industriale reprezintă unul dintre cele mai mari habitate pentru animale de pe planetă și că rezultatele demonstrează modul în care activitățile umane pot contribui la propagarea bolilor infecțioase.
Fermă de păsări în Marea Britanie. Foto: ANDREI NACU / MEDIAFAX FOTO
Pericolele bacteriei Campylobacter pentru sănătatea umană
Campylobacter este enumerată de Organizația Mondială a Sănătății drept una dintre cauzele principale ale bolilor diareice cauzate de bacterii. Infecția specifică declanșează, în general, simptome precum diaree, dureri abdominale, febră, greață, vărsături și dureri de cap, care durează de regulă între trei și șase zile. În timp ce majoritatea persoanelor se recuperează fără complicații, infecția poate fi gravă pentru grupurile vulnerabile precum copii, persoane în vârstă și cele cu sistem imunitar slăbit. Studiul estimează că între 60% și 80% dintre infecțiile umane cu Campylobacter provin direct din tulpini asociate găinilor.
Rezistența la antibiotice: o amenințare tot mai mare
Cercetătorii avertizează că adaptarea bacteriei Campylobacter la mediile concentrate din fermele industriale poate conduce la dezvoltarea unor caracteristici care sporesc rezistența acesteia la antibiotice. Această rezistență antimicrobiană este considerată una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea publică globală, deoarece diminuează eficacitatea tratamentelor disponibile împotriva infecțiilor bacteriene. Experții insistă asupra importanței înțelegerii modului în care practicile agricole influențează evoluția bacteriilor pentru a limita atât transmiterea bolilor prin alimente, cât și dezvoltarea rezistenței la antibiotice.
Necesitatea unei monitorizări riguroase și a măsurilor de control
Autorii studiului subliniază faptul că rezultatele cercetării nu indică automat faptul că produsele din carne de pasăre sunt nesigure pentru consum, ci evidențiază necesitatea implementării unor măsuri stricte de biosecuritate în ferme, a controlului sanitar-veterinar adecvat și a preparării corecte a alimentelor. Ei consideră că o monitorizare continuă a bacteriilor din ferme și îmbunătățirea practicilor de creștere a păsărilor reprezintă pași esențiali în reducerea riscurilor pentru sănătatea publică.
Astfel, concluziile studiului accentuează impactul profund pe care transformările industriale în sectorul avicol îl au asupra transmiterii bolilor infecțioase și rezistenței bacteriilor, subliniind importanța măsurilor integrate pentru prevenirea unor noi amenințări asupra sănătății umane.
