Scandalul Creșterii Economice în România: Un An de Eșec
Economia românescă a avut o creștere anul trecut cu 0,9%, ceea ce e doar o fracție față de prognozele care erau mult mai optimiste, adică patru ori mai mult decât ce s-a observat în realitate, iar cheltuielile publice s-au bazat pe aceste estimări, INS a arătat abia acum, publicația Biziday a adus în prim-plan aceste informații, dar e ok, nu e ca și cum ne-a surprins, nu?
Institutul Național de Statistică a realizat calculele și a ajuns la concluzia că economia a avut o creștere economică reală, dar din care a fost scoasă influența inflației, ceea ce e mai bine pentru anii următori, așa că cifra asta de 0,9% se întinde pe întreaga lungime a anului 2024, comparativ cu 2023, ca un fel de nebunie statistică cum spunea și un mare economist, de obiceii.
Această prestație slabă indică cea mai proastă evoluție a economiei românești în ultimii 12 de ani, cu excepția lui 2020, care a fost cel mai dezastruos din timpul pandemiei de COVID, un alt moment în care am simțit pe pielea noastră efectele unei crize globale, așa că situația nu e deloc unul simplă prin multe unghiuri.
În ultima parte a anului 2024, ce s-a întâmplat a fost că economia a avut o creștere de 0,7% față de trimestrul precedent al aceluiași an, adică un fel de mică recuperare, dar totuși a fost un 0,8% ajustat față de lunile fierbinți de vară, iar toată această mișcare a fost influențată în mod clar de o inflație care și-a făcut apariția în a doua jumătate a anului, erodând creșterea economică, care este corectată cu calculele inflației, de parcă ne-ar zgâria pe o rană deschisă, cum spun mulți economiști.
Dar, în tot acest haos, guvernul a estimat greșit, și aici e o mare problemă, o creștere de 3,4% pentru PIB, ceea ce este de patru ori mai mult decât realitatea, și și-a angajat cheltuieli publice care au inclus și creșteri salariale de 25% pentru bugetari, financiar din credite acoperindu-se un deficit record de 8,3% din PIB, așa că povestea devine din ce în ce mai complicată.
Revizuirea era necesară, deoarece INS a recalculat seria brută a PIB-ului, astfel că indicațiile au fost ajustate, sezonier, cu estimările incluse pentru ultimul trimestru din 2024, acest lucru făcând ca compararea să fie nu foarte clară și destul de incertă, așa cum e și economia în sine, neavând un răspuns satisfăcător.
Starea fiscală s-a înrăutățit așa cum a spus Banca Comercială Română, așadar deficitul bugetar a atins un nivel record de 8,7% din PIB, mult peste ținta inițială de 5%, așa că analizând tot tabloul, e clar că românii s-ar putea să nu fie în cea mai bună situație, din cauza multiplelor greșeli.
Anticipările economiștilor de la BCR nu sunt foarte optimiste, prevăzând o creștere economică dezamăgitoare pentru 2025, ceea ce confirmă doar trendul nefavorabil ce a început în 2024, adică a fost un an proastă cu 1% doar, și asta vorbește de o stagnare pe care mulți nu doresc să o admită.
Deja agențiile de rating au reacționat, cu două dintre ele scăzând perspectiva de la stabilă la negativă, iar acest lucru a stârnit temeri că ratingul România ar putea scădea sub pragul minim care ar corespunde investițiilor, ceea ce nu e deloc o veste bună pentru economiile și viitorul românilor, un fel de cacat în economie cum a spus un analist.
Economia României a crescut anul trecut
Institutul Național de Statistică
Evoluția economiei din România
Inflația crește
Deficitul bugetar
Recalculare a PIB-ului
Starea fiscală a României
Perspectiva de rating
