Creșterea Cheltuielilor de Apărare în Europa de Est În Contextul Invaziei Ruse din Ucraina
Impactul invaziei ruse din Ucraina în 2022 continuă să se resimtă pe flancul estic al NATO, determinând state precum Polonia să-și mărească substanțial bugetul alocat apărării. Potrivit datelor citate de HotNews.ro din Reuters, cheltuielile de apărare ale Poloniei au ajuns la 3,9% din produsul intern brut în 2023, cifră aproape dublă față de cea din 2014.
Spre deosebire de abordarea unor state care își cresc eforturile de apărare, Ungaria adoptă o poziție mai reticentă față de sprijinul militar și financiar oferit Ucrainei de către aliații occidentali. Cu toate acestea, Ungaria a decis să-și majoreze cheltuielile pentru apărare, acestea ajungând la 2,43% din PIB în anul precedent, depășind recomandarea NATO de 2%.
Într-un interviu recent, premierul Ungariei, Viktor Orban, a avertizat că în cazul prelungirii conflictului până în 2025, nivelul actual al cheltuielilor pentru apărare nu va fi suficient și va trebui crescute. Aceasta ar putea duce la realocarea resurselor și la restricționarea fondurilor destinate altor scopuri.
Viktor Orban, aflat la conducerea Ungariei din 2010, a avut de gestionat un deficit bugetar semnificativ, având în vedere că acesta a depășit în medie 7% din PIB în ultimii patru ani, mult peste media din Uniunea Europeană. Pentru a încerca să reducă deficitul, guvernul său a anunțat recent că va amâna anumite investiții în valoare de aproximativ 1% din PIB, având ca obiectiv scăderea deficitului până la 4,5% din PIB în acest an.
Analistul Gabriel Forss de la S&P Global Ratings consideră că această măsură reprezintă un pas pozitiv, dar subliniază că vor fi necesare și alte acțiuni pe termen lung pentru a consolida situația fiscală a Ungariei. Acest lucru ar putea avea loc după scrutinul pentru Parlamentul European și alegerile locale din luna iunie.
