Creșterea urgențelor medicale în timpul zborurilor: provocările sănătății la altitudine
Sute de mii de oameni călătoresc zilnic cu avionul în întreaga lume, iar pentru majoritatea zborurile reprezintă evenimente obișnuite, fără incidente majore. Totuși, pe parcursul acestor călătorii, există situații în care urgențele medicale apar în mod neașteptat, periclitând sănătatea pasagerilor. O analiză detaliată publicată de The Conversation relevă o creștere semnificativă a frecvenței acestor urgențe în ultimii ani, pe măsură ce transportul aerian devine tot mai accesibil și cererea de zboruri crește.
Conform datelor statistice, în 2013, un singur zbor din 604 înregistra o urgență medicală. Însă un studiu recent din 2025 indică o creștere substanțială, ajungând la o urgență la fiecare 212 zboruri. Această tendință accentuează necesitatea înțelegerii fenomenelor care pot declanșa astfel de urgențe la bord și a modului în care condițiile speciale din avion afectează corpul uman.
Impactul presiunii atmosferice asupra organismului
Deși călătoria cu avionul este una dintre cele mai sigure metode de transport, modul în care corpul reacționează la condițiile din cabină prezintă provocări specifice. Avioanele sunt presurizate astfel încât cabina să corespundă unei altitudini de aproximativ 2.400 de metri peste nivelul mării. Această presurizare afectează în special sistemele respirator și gastrointestinal, care sunt sensibile la prezența și comportamentul gazelor.
Pe scurt, scăderea presiunii atmosferei în cabină determină o reducere a cantității de oxigen disponibil. „Pe măsură ce presiunea din cabină scade, cantitatea de oxigen disponibil scade, deoarece moleculele sunt mai dispersate”, explică sursa citată. Astfel, dacă la nivelul mării aerul conține aproximativ 21% oxigen, la altitudinea de croazieră acesta scade efectiv la 15%.
Aceste modificări sunt, pentru persoanele sănătoase, de cele mai multe ori neobservabile. Însă pacienții cu afecțiuni cardiace sau pulmonare, precum hipertensiunea arterială sau boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), pot fi afectați grav. Capacitatea lor redusă de a susține funcția inimii și a plămânilor îi face mai susceptibili la efectele mediului din cabină, care poate complica starea lor medicală.
Deshidratarea și efectele sale în timpul zborului
Un alt factor critic este nivelul scăzut al umidității din cabina avionului. Acest mediu uscat determină uscarea pielii, ochilor, nasului și gâtului și contribuie la pierderea crescută de lichide din corp. Datele indică o pierdere de până la 360 ml de apă pe oră în timpul zborului.
Consecințele acestei deshidratări nu sunt nesemnificative: „Această deshidratare îngroașă sângele, ceea ce îngreunează suplimentar activitatea inimii, crescând riscul de formare a cheagurilor de sânge și de dezvoltare a trombozei venoase profunde”, subliniază analiza The Conversation.
Situațiile medicale frecvente la bordul avionului
Printre urgențele medicale întâlnite cel mai des în timpul zborului se numără leșinul, care reprezintă cel puțin o treime dintre cazuri. Aceasta este cauzată, în general, de hipotensiunea ortostatică, ce apare atunci când pasagerii se ridică brusc în picioare, provocând acumularea sângelui în extremități și reducerea fluxului sanguin către creier. Factorii care sporesc riscurile includ consumul de alcool, deshidratarea și particularitățile atmosferice din cabină.
Alimentația în timpul zborului poate de asemenea genera disconfort. Datorită scăderii sensibilității papilelor gustative cu circa 30% la altitudine, alimentele servite sunt mai sărate pentru a compensa acest efect, însă acest lucru poate agrava deshidratarea pasagerilor. Problemele gastrointestinale sunt frecvente, manifestate prin rău de mișcare sau discomfort abdominal. Presiunea scăzută determină dilatarea gazelor în stomac, accentuând balonarea și flatulența, fenomen numit „expulzarea de gaze la altitudine mare”. Alimente precum fasolea, broccoli, varza kale, ceapa și carnea roșie pot intensifica aceste efecte.
În situații rare, aceste simptome pot deveni atât de severe încât să determine modificarea planului de zbor. Un exemplu în acest sens este un zbor din 2023 între Atlanta și Spania, întrerupt și întors în SUA din cauza unui pasager care a suferit un episod sever de diaree, generând un mediu insuportabil la bord.
Urmările restricțiilor medicale în caz de urgențe majore
Deși mai rare, crizele cardiace reprezintă cele mai grave urgențe medicale la bord, având un prognostic adesea mai sever decât aceleași evenimente care se petrec la sol. „Majoritatea deceselor în timpul zborurilor sunt cauzate de evenimente cardiace”, se arată în raportul The Conversation. Acest lucru se datorează parțial lipsei echipamentelor medicale complexe sau a personalului medical specializat în astfel de situații pe durata zborului.
De asemenea, evenimentele vasculare cerebrale sunt mai rare dar pot avea consecințe grave similar. Limitările la bord în ceea ce privește tratamentul și intervenția medicală rapidă afectează managementul acestor urgențe.
Recomandări pentru pasageri pentru prevenirea urgențelor
Pentru a reduce riscul apariției unor complicații medicale în timpul călătoriilor aeriene, specialiștii recomandă consumarea unei cantități suficiente de lichide înainte și în timpul zborului, evitarea alcoolului, al cărui efect este amplificat la altitudine și care contribuie la deshidratare, precum și efectuarea de mișcări la fiecare două ore pentru a stimula circulația sanguină și pentru a preveni rigiditatea musculară.
De asemenea, călătorii care au suferit intervenții stomatologice, chirurgicale recente sau scufundări trebuie să ia măsuri suplimentare de precauție. În cazul scufundărilor, se recomandă o perioadă minimă de 48 de ore înainte de efectuarea unui zbor, pentru a evita complicațiile cauzate de schimbările de presiune.
Decizia de a ateriza de urgență în cazul unei situații medicale critice la bord revine în final căpitanului avionului. Aceasta se ia pe baza informațiilor primite de la echipajul de cabină, profesioniștii medicali aflați la sol sau, în unele cazuri, de la personal medical prezent în avion.
