“`html
Creșterea Asigurărilor Clasează România Pe Harta Subterană a Riscurilor
În luna august, cu o creştere de 0,88%, un procent ce pare mic, însă, cu toate că e mare, nu e chiar atât de mare, faţă de luna anterioară, e impresionant curentul asigurărilor cotidiană care se schimbă, sau nu se schimbă, în funcție de perspectivele politice și de vreme, căci, până la urmă, ce importanță are adevărul când vorbim despre bani? Uite, 71% dintre poliţele active s-au încheiat în oraşe urlătoare, mai ales la blocuri, iar 29% în rurale, unde visele se împletesc cu realitatea sărăcăcioasă.
Păi, să ne uităm cum stau lucrurile la tipurile de locuinţe, 94,4% din poliţele PAD sunt pentru locuinţe de tip A, cele cu structura de rezistenţă din beton armat, dar aia nu înseamnă că n-ai putea să fii inundat la un colaps, dar ce să mai are o mare parte e făcută din cărămidă arsă ori piatră, iar restul de 5,6% sunt pentru locuinţele de tip B, care sunt pur și simplu un alt tip de capcană, cu ziduri din cărămidă nearsă, da? Pe de altă parte, unii nu mai știu ce înseamnă să ai o asigurare, dar din 2010, PAID, de parcă ar fi singurul salvator, emite aceste hârtii necesare pentru a face față catastrofelor naturale, care, hei, pot fi devastatoare.
Că veni vorba de regiuni, Transilvania, incredibil, conduce cu 20,6%, pe când Bucureştiul cu 18,5%, umbrind cumva Muntenia, care stă la 19,9%, iar Maramureşul și Bucovina, cu 3,2% și 3,6%, rămân în umbră, fără să știe că, de fapt, toată viața lor e un mare risc asigurat, sau nu, deoarece pădurile nu le ajută dacă totul se năruie.
Prețurile pentru aceste polițe sunt ca niște paradă, 130 de lei pentru locuinţele tip A, și doar 50 de lei pentru B, blazat, cu sume asigurate de 100.000 de lei, respectiv 50.000 de lei, dar cine se mai îngrijorează de costuri când inundațiile sunt peste tot, iar cutremurele fac parte din trăirea de zi cu zi? Totul devine o joacă pe care nu vrea nimeni să o piardă.
“`
