Creștere economică modestă în România: PIB-ul a crescut cu 0,7% în primul semestru, dar consumul a fost principalul motor

Produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 0,7% în primul semestru din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Datele provizorii publicate de INS arată o creștere modestă a economiei, susținută în principal de consumul intern.

Creșterea economică trimestrială a fost de 0,8% în trimestrul al doilea din 2024, comparativ cu același trimestru din 2023. Comparativ cu trimestrul I, creșterea a fost de doar 0,1%, indicând o ușoară încetinire a dinamicii economice.

Sectoarele care au contribuit la creșterea PIB

Contribuții pozitive la creșterea PIB au fost înregistrate de următoarele sectoare:

• Agricultura, silvicultura și pescuitul (+0,2%), cu o pondere de +1,8% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,9%.
• Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (+0,2%), cu o pondere de +3,9% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,6%.
• Construcțiile (+0,1%), cu o pondere de +5,4% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,0%.
• Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transportul și depozitarea; hotelurile și restaurantele (+0,2%), cu o pondere de +23,2% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,2%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de +8,8% la formarea PIB, au contribuit cu +0,5% la creșterea PIB, volumul lor majorându-se cu +5,4%.

Sectoarele cu contribuție negativă sau nulă la creșterea PIB

Pe de altă parte, o serie de sectoare au înregistrat o contribuție negativă sau nulă la creșterea PIB:

• Industria (-0,1%), cu o pondere de +17,5% la formarea PIB și al cărei volum de activitate a scăzut cu -0,6%.
• Tranzacțiile imobiliare (-0,1%), cu o pondere de +7,6% la formarea PIB și al căror volum de activitate sa redus cu -1,6%.
• Activitățile profesionale, științifice și tehnice;activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (-0,1%), cu o pondere de +7,6% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a redus cu -1,3%.
• Informațiile și comunicațiile (0%), cu o pondere de +7,8% la formarea PIB și al căror volum de activitate nu s-a modificat.
• Intermedierile financiare și asigurările (0%), cu o pondere de +2,2% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a redus cu -0,9%.
• Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (0%), cu o pondere de +14,2% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,2%.

Consumul, motorul principal al creșterii economice

Analiza categoriilor de utilizări a PIB-ului arată că creșterea economică a fost susținută în principal de consumul intern. Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populației au crescut cu +5,8%, contribuind cu +3,7% la creșterea PIB. De asemenea, cheltuielile pentru consumul final individual al administrațiilor publice au crescut cu +1,3%, contribuind cu +0,1% la creșterea PIB.

Pe de altă parte, consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice a scăzut cu -3,4%, contribuind cu -0,4% la creșterea PIB. Formarea brută de capital fix a crescut cu 6,0%, contribuind cu +1,4% la creșterea PIB.

Exportul net a avut o contribuție negativă la creșterea PIB (-3,5%). Această scădere este rezultatul creșterii volumului importurilor de bunuri și servicii cu +4,0%, corelată cu diminuarea volumului exporturilor de bunuri și servicii cu (-3,3%).

Prognozele economice revizuite în scădere

Anunțul privind evoluția PIB-ului pe primul semestru a determinat bancherii să își revizuiască în scădere prognozele de creștere a economiei pentru anul 2024. Economiștii șefi din bănci au fost neplăcut surprinși de creșterea de 0,8% din trimestrul al doilea, media anticipată de sondajul Bloomberg indicând o creștere de 2,3%.

Chiar și așa, România se plasează în topul țărilor cu cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană, alături de Lituania (0,9% creștere) și Spania (0,8% avans al PIB-ului), conform datelor Eurostat.

În ciuda creșterii modeste, economia românească rămâne rezilientă, dar este important ca guvernul să implementeze politici economice care să susțină creșterea pe termen lung. Este necesară o mai bună gestionare a deficitului bugetar, atragerea de investiții străine directe și o mai mare competitivitate pe piața globală.