Creierul Oamenilor Moderni – Mici, dar Puternici
Creierul oamenilor moderni este cu aproximativ 13% mai mic decât cel al lui Homo sapiens care a trăit acum 100.000 de ani. Este din cauza schimbării climatului sau a unora dintre abilitățile pe care le-am dobândit?, informează BBC.
În mod tradițional, se crede că „creierul nostru mare” este ceea ce deosebește specia noastră de alte animale. Capacitatea noastră de gândire și inovare ne-a permis să creăm prima artă, să inventăm roata și chiar să ajungem pe Lună.
Cu siguranță, în comparație cu alte animale de dimensiuni similare, creierul nostru este gigantic. Creierul uman a crescut aproape de patru ori în cele șase milioane de ani de când specia noastră a avut ultima dată un strămoș comun cu cimpanzeii. Cu toate acestea, studiile arată că această tendință spre creiere mai mari s-a inversat la Homo sapiens. La specia noastră, dimensiunea medie a creierului s-a micșorat în ultimii 100.000 de ani.
De exemplu, într-un studiu recent din 2023, Ian Tattersall, un paleoantropolog și curator emerit la Muzeul American de Istorie Naturală din New York City, a urmărit de-a lungul timpului volumul creierului homininilor antici de-a lungul timpului. A început cu cea mai veche specie cunoscută și a încheiat cu oamenii moderni.
El a descoperit că expansiunea rapidă a creierului a avut loc independent la diferite specii de hominini și în momente diferite în Asia, Europa și Africa. Speciile al căror creier a crescut în timp includ Australopithecus afarensis, Homo erectus, Homo heidelbergensis și Homo neanderthalensis.
Cu toate acestea, tendința de creștere a creierului de-a lungul timpului a fost inversată odată cu apariția omului modern. Craniile bărbaților și femeilor de astăzi sunt în medie cu 12,7% mai mici decât cele ale lui Homo sapiens care a trăit în ultima epocă glaciară.
„Avem cranii cu forme deosebite, așa că primii oameni sunt foarte ușor de recunoscut – iar primii au creiere extrem de mari”, spune Ian Tattersall.
Descoperirea lui Tattersall le continuă pe cele ale altora. De exemplu, în 1934, Gerhardt Von Bonin, un om de știință de origine germană afiliat la Universitatea din Chicago din Illinois, a scris că „există un indiciu clar al unei scăderi (n.r. a creierului uman) cel puțin la persoane din Europa în ultimii 10.000 sau 20.000 de ani”.
Apariția Civilizațiilor Complexe
Poate cea mai proeminentă teorie prezentată pentru a explica reducerea creierului nostru este aceea aceasta a început atunci când strămoșii noștri au încetat să mai fie vânători-culegători, și au început să cultive și să construiască societăți complexe.
În 2021, Jeremy DeSilva, antropolog la Dartmouth College din SUA, a analizat fosile craniene, de la hominidul miocen Rudapithecus (de acum 9,85 milioane de ani) până la oamenii moderni (cu 300.000 până la 100 de ani în urmă).
El a calculat că creierul nostru a început să se micșoreze cu doar 3.000 de ani în urmă, cam în același timp în care civilizațiile complexe au început să apară pentru prima dată (deși de atunci și-a revizuit estimarea, argumentând că scăderea dimensiunii creierului a avut loc între 20.000 și 5.000 de ani în urmă).
DeSilva sugerează că nașterea societăților complexe și a imperiilor a însemnat că cunoștințele și sarcinile puteau fi răspândite. Oamenii nu mai trebuiau să știe totul și, deoarece indivizii nu mai trebuiau să gândească atât de mult pentru a supraviețui, creierul lor s-a redus în dimensiune.
Totuși, și această teorie este contestată. „Nu toate societățile de vânători-culegători au devenit complexe în același tip de mod în care au devenit, de exemplu, egiptenii în urmă cu 3.000 de ani, dar dimensiunile creierului s-au redus și în aceste societăți”, spune Eva Jablonka, profesor emerit la Institutul Cohn pentru istoria filosofiei științei și ideilor de la Universitatea Tel Aviv din Israel.
Eva Jablonka susține că, și în cazul în care creierul s-a micșorat atunci când au apărut societățile complexe, nu înseamnă neapărat că un creier mai mic au fost neapărat un răspuns adaptativ.
De asemenea, Marta Lahr, de la Leverhulme Centre for Human Evolutionary Studies din cadrul Universității Cambridge, a sugerat că deficiența nutrienților ar putea explica contracția craniilor noastre. În 2013, ea a analizat oase și cranii din Europa, Africa și Asia și a descoperit că Homo sapiens cu cel mai mare creier a trăit acum 20.000-30.000 de ani și că creierul uman a început să se micșoreze în urmă cu 10.000 de ani.
Devenim mai puțin Inteligenți?
Dacă creierul se micșorează, ce înseamnă acest lucru pentru inteligența umană? În funcție de teoria pe care o credeți, creierele mai mici ar putea fie să ne facă mai deștepți, mai proști, fie să nu aibă niciun efect asupra inteligenței.
„Faptul că dimensiunea creierului nostru scade semnificativ în acest moment duce la concluzia logică că capacitatea noastră de a avea o inteligență mai mare fie se micșorează, fie, cel puțin, nu crește. Așadar, creierele noastre ar putea oferi o capacitate mai mică de inteligență și de putere cerebrală, dar asta nu înseamnă că noi, ca specie, în mod colectiv, devenim mai puțin inteligenți”, a transmis Jeff Morgan Stibel
FOTO: Profimedia
