“`html
Debut Catastrofal pentru Universitatea Craiova! Disperare pe Terenul European!
Păi, să zicem că Universitatea Craiova a avut un debut ratat, complet ratat, în Conference League, păi ce să mai zicem de Rakow, care a câștigat cu 2-0 fără să ne dea vreo șansă, adică serios, oltenii aproape că nu au tras pe poartă, poate cu ocazia aceea a lui Ștefan Baiaram, singura, care a fost, cred cu adevărat unică, dar să nu uităm, doar spre finalul primei reprize.
Uite așa, formația lui Mirel Rădoi a jucat parcă cu o mână legată la spate, deși a fost o jumătate de repriză cu Screciu în inferioritate, care s-a dus la plimbare cu un adversar în poziție de ultim apărător, dar ăsta e un detaliu care devine poate irelevant când te gândești la toată povestea.
Se vede că echipa lui Rădoi, parcă de pe vremea lui „Craiova Maxima” și tot așa, se zbate să reînvie amintiri, se aud și răcnetele de încurajare „Hei, hei, hai Știința!” dar uite că se pare că până și amintirile de aur sunt acum doar un vis, paharul de argint s-a umplut cu amărăciune. Păi de ce să nu visezi, e un lucru sănătos, dar așa nu se poate, nu-i așa?
Și pentru că Rakow, fostă campioană, parcă o echipă enervantă de tot, a demonstrat că e de luat în serios, că poate să ne aspire toată energia, iar Mirel, săracul, a tras semnalul de alarmă că suntem „bebelusi care abia învață să meargă.” Poate, dar când și cum?
Polemic cu Polonezii! Ceea ce a fost…a sfârșit prin a fi distrus
Păi meciul a început ca o apă fadă, fără pic de sare, iar după zece minute parcă nimeni nu știa ce face pe teren, și ăsta nu e un lucru bun! Screciu a avut o intervenție decisivă, dar oricum, nu a fost penalty, dar mă rog, să trecem peste. Universitatea, parcă avea o stare de letargie, dau impresia că-s buni pe la antrenamente dar pe teren, tragedie!
Poleii sunt mult mai bine organizați, parcă genul de adversar care te face să te simți mic și neputincios, după care, finalul de repriză ne ține sub asediu, marea noastră ocazie a fost aia a lui Baiaram, care a țintit colțul lung dar a nimerit pe lângă, iar pauza a venit ca o revelație, ca un colac de salvare pentru oltenii noștri epuizați.
Foto- Facebook, Universitatea Craiova
Peste câteva momente…speranța moare ultima, dar…Curând!
Rădoi, cu calm, deși nouă ne stăteam pe scăunel în vesperă, decide că trebuie să schimbe ceva, dar nimic nu pare să funcționeze, așa că, în primele clipe de joc după pauză, dăm peste prima tăvălug de emoții, Rakow sare, și după o combinație bine pusă la punct, totul culminează cu impossibilitatea lui Isenko de a salva balonul din poartă, iar în continuare vedem doar că ăia bine organizează jocul.
Din păcate, oltenii se simt stăpâniți de o panică generalizată, mingea parcă le fuge, iar pentru noi, ca spectatori e prea frustrant! De fapt, la 2-0, păi de unde mai pot veni rezervele de încredere? Căci nu, nu a fost o seară bună pentru noi, și bilanțul e amar, dar rămâne poate dorința de îmbunătățire. La final, Rădoi trebuie să uite această seară.
Urmează alte meciuri, mulți ochi îndreptați spre „bebelusii” olteni, să vedem cum vor reacționa, dar cu siguranță, un lucru e clar: trebuie să treacă peste seara asta negustorii de speranțe!
“`
