Cote de gen în politică: Roxana Mînzatu, viitorul comisar european, argumentează cu pasiune pentru o societate mai echilibrată

Roxana Mînzatu, viitorul comisar european desemnat de România, a declarat într-o emisiune TV că este esențială introducerea cotelor de gen în politică, dar cu o condiție esențială: ca acestea să fie aplicate în contextul competenței. Potrivit comisarului european desemnat, prestația femeilor și a bărbaților în funcții înalte este judecată diferit, un aspect ce contribuie la lipsa de echilibru în reprezentarea feminină în sfera politică.

„Discuția este formulată greșit. Vorbim de cote pentru femei și pentru bărbați competenți,” a explicat Roxana Mînzatu, aducând în discuție propria nominalizare. “Nu m-am simțit jignită că am fost propusă pentru că sunt femeie. Am fost propusă în primul rând ca om, ca o persoană cu competențe relevante. Apoi s-a căutat și criteriul de gen, pentru că este imposibil să crezi că într-o societate ca a noastră, unde există un echilibru aproape perfect între femei și bărbați, femeile ar avea un deficit de competențe atât de accentuat. Nu e logic ca toată competența să se concentreze doar în bărbați.”

Mînzatu a subliniat că de după Revoluția din 1989, 80% din parlamentari și 95% din primari au fost bărbați, un fapt care contrazice performanța egală a fetelor și băieților în sistemul educațional. Ea a observat că deși femeile sunt prezentate în număr mare în piața muncii, ele se opresc frecvent la nivelul executiv și “middle management”, rareori ajungând la poziții de decizie.

„Până nu vom schimba ceva în mentalul colectiv, aducând femei competente, la fel de competente ca bărbații, în poziții de decizie, oamenii nu vor fi expuși la ideea că și femeia, și bărbatul pot conduce o instituție, un portofoliu, o companie la fel de bine. Vom continua să avem această percepție că femeile nu și doresc aceste poziții,” a explicat comisarul european desemnat. Potrivit ei, societatea aplică un dublu standard în evaluarea prestației bărbaților și femeilor din funcții publice.

„Dacă în 35 de ani, organic, natural, femeile n-au reuşit să depășească numeric un anumit prag în poziții de decizie, e nevoie de cote. Încă o dată: nu vorbim de cote decât după ce am aplicat criteriul de competență,” a subliniat Mînzatu. Ea a adăugat că atunci când un bărbat eșuează, gâfează sau face o greşeală într-o poziție de înaltă autoritate publică, nimeni nu îl sortește la pensie cu argumente ca “Du-te acasă că eşti bărbat! Ne-am lămurit cu bărbații, nu ești în stare de nimic”. În schimb, când o femeie este pusă sub reflector, face o greşeală, are o prestație inferioară, se spune “Păi, vedeți, ați vrut femei! Uite ce fac! Să vină un bărbat, că n-ai cu cine”. Cotele sunt doar un filtru aplicat după ce ne uităm că omul e pregătit și capabil să facă treaba respectivă”, a conchis Roxana Mînzatu.

Inițial, premierul Marcel Ciolacu l-a susținut pe eurodeputatul PSD Victor Negrescu pentru funcția de comisar european din partea României. Ulterior, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a solicitat premierului Ciolacu să propună o femeie, astfel încât să fie respectată egalitatea de gen în viitorul cabinet european. În consecință, Guvernul a trimis la Bruxelles numele Roxanei Mînzatu, eurodeputat PSD și fost ministru al Fondurilor Europene pentru o scurtă perioadă în Guvernul Dăncilă.

Ursula von der Leyen i-a alocat Roxanei Mînzatu portofoliul intitulat ”Oameni. Competențe. Pregătire”, dar și funcția de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene. În total, sunt 6 posturi de vicepreședinte executiv, din care patru sunt ocupate de femei. Dincolo de funcțiile de conducere, Ursula von der Leyen n-a reuşit să impună egalitatea de gen la nivelul portofoliilor. Doar 9 femei se regăsesc în cele 27 de funcții care formează Comisia Europeană.

Argumentele convingătoare ale Roxanei Mînzatu pentru introducerea cotelor de gen în politică reflectă o dorință de a schimba mentalul colectiv și de a crea o societate mai echilibrată, unde competenta este recunoscută indiferent de gen. Va fi interesant de văzut cum va aborda comisarul european desemnat această temă în cadrul Comisiei Europene și ce impact va avea pe politica internațională.