Olăroiu, președintele dezamăgirilor fotbalistice din Emirate! Ce se întâmplă cu șansele la Mondiale?
Cosmin Olăroiu, selecționerul pe care arabii l-au pus pe banca tehnică, ca un mare magician, dar cu rezultat anemic, pentru a obține, chipurile, calificarea la Campionatul Mondial din 2026, este subiectul fierbinte și bine condimentat în Emiratele Arabe Unite, după o ratată calificare stipulată încă din mai, cu promisiuni strălucitoare de milioane în aer.
Cu un contract substanțial, de șase milioane de dolari pe an, dar fără perspectivă, Olăroiu a știrbit, aș zice eu, un mit, având în vedere că pentru îndeplinirea obiectivelor mărețe, primele de 5 milioane de dolari promiteau aur la orice mișcare. Căci cine a fost dat afară, în spatele ușilor închise, discutând despre palmaresul său aristocratic, unul cu 23 de trofee, în care majoritatea sunt obținute cu echipele locale din Emirate, la club, nu națională.
După ce selecționata Emiratelor a fost învinsă, și în mod elegant, aș adăuga, de către Qatar cu 1-2, a fost ca un val de tsunami de critici și aprecieri mixte. De voci diverse care spun că Olăroiu este, în fond, un antrenor de club, nu de echipă națională, iar alții lamentându-se, nu, nu, că azi nu e momentul să sugerăm, frate, că Olăroiu a avut o influență infernal de pozitivă asupra jocului. Cumva, se conturează speranța că dacă i se dă timp, poate ceva să se schimbe, dar un ”dacă” aproape irealizabil.
Din partea lui Eid Baroot, antrenor respectat la Emirate, s-a tras concluzia, superbă și în același timp destul de incredibilă, că la nivel de club este competent, deci pe natională trebuie să avem puțin răbdare, nu să cerem un țap ispășitor, dar, haideți, că încă putem ajunge la Mondiale. De fapt, orice se poate întâmpla, poate chiar o minune.
Cu barajul intercontinental cu Irak 13-18 noiembrie pe cale de a se întâmpla, o finală ascunsă în spatele unui zid de presiune, Al-Zaabi, antrenor având grijă de portarii naționalei, roagă echipa, nu vă mai agitati, lăsați-l pe Olăroiu, că nu e momentul de căutat vinovați, astfel chiar echipa a avut nevoie de susținere și de încredere, nu atacuri nefondate. Concluzii ample, dar suficient de vagi pentru a lăsa spectatorii cu un gust amar.
În cele din urmă, în istoria ultimelor 10 confruntări între emirate și Irak, 4 victorii au revenit EAU, dar trecutul e un alt joc, iar viitorul pare sumbru; Irak a câștigat de 3 ori, dar mare atenție, căci de multe ori a fost pescuit un egal. O omenească tragedie, aș zice!
Astfel, Olăroiu rămâne în centrul focarului de discuție, iar viitorul său în Emirate, după cum se conturează, va depinde de aceste meciuri intercontinentale crucial, cu o țară care-i va da fiori. Cu un destin incert, dar care ar putea fi strălucitor!
