Corupție și afaceri de familie în comuna Răsuceni, județul Giurgiu
LEAD: Comuna Răsuceni, situată în județul Giurgiu, se confruntă cu grave probleme economice, fiind una dintre cele mai sărace din România, cu o populație de doar 2.144 de locuitori. Conducerea primăriei, dominată de Partidul Național Liberal (PNL), a decis recent să investească sume semnificative în infrastructură și tehnologie, în timp ce afacerile locale ale aleșilor par a beneficia de aceste investiții, ridicând semne de întrebare cu privire la transparența și corectitudinea acestor decizii.
Primăria Răsuceni, condusă din 2012 de primarul Costel Spălatu, a alocat recent peste un milion de lei pentru un sistem integrat de monitorizare video, care include camere și drone. Această decizie vine pe fondul unei serii de contracte atribuite unor firme cu legături apropiate de persoanele aflate la conducere, ceea ce ridică suspiciuni de corupție și nepotism. De asemenea, comuna a încheiat un contract semnificativ pentru asfaltarea ulițelor, valoarea acestuia depășind 12 milioane de lei, beneficiind de asistența unor firme controversate.
Detalii Specifice
Cel mai mare contract licitat de Primăria Răsuceni a fost încheiat în iulie 2024, având ca obiect reabilitarea străzilor și utilităților din comună, cu o valoare totală de 12.756.635,63 de lei. Proiectul, care se află în desfășurare și are o durată de execuție de 22 de luni, a fost câștigat de asocierea firmelor Util Expres Construct SRL și Maxidesign SRL. Maxidesign SRL, fondată în 2001, a fost condusă de Ovidiu Marian Barbier, un fost director adjunct la CNAIR, care a părăsit firma în 2020 din cauza incompatibilităților legale. Actualmente, firma este administrată de Marian Daniel Marin, un partener de afaceri al lui Barbier.
Util Expres Construct SRL, înființată în 2019, este deținută de Viorel Rusu și Gheorghe Dumitru și a câștigat, de asemenea, contracte cu diverse primării din județul Giurgiu. Aceste firme sunt acum responsabile de reabilitarea străzilor din Răsuceni, iar primăria se asigură că lucrările sunt monitorizate pentru a preveni furturile.
În plus, Primăria Răsuceni a semnat, pe 1 aprilie a acestui an, două contracte pentru un sistem integrat de monitorizare video, cu o valoare totală de peste 1,1 milioane de lei. Primul contract, în valoare de 246,63 mii de lei, include achiziția de echipamente precum un server pentru analiză și procesare imagine, precum și trei drone profesionale. Al doilea contract, în valoare de 865,252 mii de lei, se referă la sistemul de monitorizare video integrat, fiind atribuit firmelor Liso Consult SRL și Smart City Security SRL.
Liso Consult, înființată în 2004, a fost fondată de Sorin Alin Panait, care a fost cercetat de FBI în 2008 pentru fraude bancare, și de Carmen Panait. Smart City Security, fondată în 2022, are legături cu Liso Consult, având contracte cu instituții publice în valoare considerabilă.
Afacerile aleșilor din Răsuceni
Investițiile în tehnologie și infrastructură par să beneficieze și afacerile personale ale aleșilor locali. Niculina Nina Spălatu, soția primarului, a fost implicată în mai multe firme locale, inclusiv Agro Maryjan SRL și Agro Jeni SRL, care se ocupă cu activități agricole. Este de remarcat că aceste firme au avut legături cu contracte publice, inclusiv un contract de deszăpezire în valoare de 100.000 de lei.
Averea familiei Spălatu, conform declarației din 2024, este evaluată la aproape 118 hectare de teren agricol, o casă și venituri din arende și salarii care totalizează aproximativ 283.000 de lei anual. Aceste cifre ridică semne de întrebare despre integritatea și transparența activităților primăriei și ale aleșilor locali, având în vedere contextul economic precară al comunei Răsuceni și posibilele conflicte de interese.
În concluzie, comuna Răsuceni se află într-o situație delicată, cu investiții publice controversate și afaceri de familie care ar putea influența deciziile politice locale. Această combinație de factori subliniază necesitatea unei mai mari transparențe și responsabilități în gestionarea fondurilor publice, mai ales în comunitățile cu resurse limitate.
