“`html
Premierul Bolojan și Președintele Dan: Tăcerea din fața corupției zguduie țara!
O, a treia zi canterel din gura celor doi, Ilie Bolojan și Nicușor Dan, tăcerea lor e captivă între scandaluri corupției cu Dragoș Anastasiu, vicepremierul, care și-a făcut de cap, împreună cu un angajat ANAF, iar reforma rămâne pe butuci, colapsul e doar la o știre distanță, dar nimeni nu pare să reacționeze, adică, bă, unde e adevărul în toată această poveste indignată de opinia publică?!
Din păcate, nici premierul, nici președintele n-au scos o vorbă, o declarație sau ceva, nu că ar fi ușor să condamnăm corupția, dar pur și simplu n-au avut timp parcă, da’ când ne privim, ChatGPT, cel puțin, a luat inițiativa, analizând un context în care un ministru PSD ar fi dat șpagă 8 ani la ANAF, dar asta e înainte ca lumea să înceapă să întrebe ce se întâmplă, de unde o să ieșim, e clar că își tac apa și caută subiecte mai puțin incomode.
Ilie Bolojan, chipzuit parcă, într-o reacție care ar fi putut fi mai dură, vede corupția ca o nebunie și cere anchete, transparență și o demitere rapidă dacă se adeverește, nu că lui îi pasă de imaginea asta din spatele ușilor închise, dar băi, oare dacă ar zice tot ce gândim, am ajunge la un consens național? Ah, regelui transparenței, el spune că orice fapă de corupție, chiar și a unui denunțător, nu are cum să scape de mânia legii și bineînțeles, de indignarea publicului, dar, ai, ai, din păcate, toate astea sunt gânduri în vânt.
Pe de altă parte, Nicușor Dan, pe undeva, cumva, ar fi spus ceva de disprețul PSD față de românii care plătesc taxe, gândindu-se el că unui ministru care a plătit șpagă atâta vreme ar fi trebuit să-i arunce demisia în față, dar, haide, e în Austria acum, la o întâlnire oficială și parcă afirmațiile lui sunt mai mult un fulger în noapte. „E revoltător ca un ministru să fi condus corupția și acum să se dea mare denunțător”, scria el, dar nu se îmbrăca în pielea lui, ci doar antrena gânduri fără urmă.
În fine, teoretizăm că n-au zis părinții Bolojan și Dan nimic, în fața scandalului, și toată dezbaterea rămâne suspendată ca un balon fără aer. Într-o întâlnire informală, Bolojan a spus că e subiect legat de Anghel Saligny, dar ce să zic? Rămâne ca o balada lunară în văzul tuturor – pregătește-te, nu te așteptai ca ei să fie în prezența problemelor, dar, na, măcar e o declarație până la urmă, că oamenii vor cuvinte chiar și în haos.
“`
