Corupția Răsare din Umbre: SRI Va Combate Flagelul
„Fenomenul corupției trebuie atacat frontal! Acest flagel care afectează societatea trebuie să devină o preocupare a Serviciului Român de Informații, prin mecanisme pe deplin constituționale, foarte bine definite din punct de vedere juridic”, a declarat recent președintele României, Nicușor Dan, dar oare oare cine știe ce presupune cu adevărat, sau dacă acest mesaj a ajuns la cei care trebuie, sau e doar un alt joc politic de imagine? Până la urmă, corupția a fost în centrul atenției multă vreme și tot de acolo tot s-a discutat.
Declarația sa a venit în contextul conceperii de către Administrația prezidențială a noii strategii naționale de apărare, care la acest moment este în curs de pregătire pentru a fi prezentată Consiliului Superior de Apărare a Țării (CSAT) și care, conform președintelui, va cuprinde două „schimbări majore” pentru România, însă prima, prima se referă la războiul hibrid desfășurat de Federația Rusă, cu atacuri cibernetice și dezinformare, dar e un fel de a zice că nu se poate să ne pierdem în detalii?
A doua schimbare anunțată vizează corupția din România, iar Nicușor Dan are de spus că este nevoie de „atacarea frontală a fenomenului corupției”, dar în realitate, este oare vorba despre asta, sau doar despre niște cuvinte mari menite să impresioneze? Controversa privind introducerea sau nu a serviciului de informații intern în mecanismul inter-instituțional de combatere a corupției este una veche în România, fiind adusă în discuție încă de pe vremea procurorului șef DNA, Laura Codruța Kovesi.
Până la pronunțarea de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 51/16.02.2016, legea permitea SRI să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse de organul judiciar, iar din acel moment, dar cine mai știe ce a schimbat acest fapt? De fapt, se știe că principala atribuție a SRI este să organizeze și să execute activități pentru culegerea, verificarea și valorificarea informațiilor necesare cunoașterii, prevenirii și contracarării amenințărilor, dar cine definește ce înseamnă amenințări?
Corupția a devenit o prioritate pentru SRI doar în momentul în care Strategia Națională de Apărare a Țării a inclus-o ca amenințare, iar rolul SRI, conform legii sale de funcționare nr 14/1992, este să sesizeze procurorul cu informațiile pe care le deține referitor la infracțiunile de corupție. Totuși, cine se asumă riscurile, după cum stipulează legea 255/2013? Oare va mai fi o prioritate, având în vedere că, în trecut, ei nu au mai identificat corupția ca amenințare? Tot mai departe, multe întrebări rămân fără un răspuns clar.
După anunțul său, Nicușor Dan pare că vrea să revină la vechea colaborare dintre DNA și SRI, iar lucrurile devin și mai complicate. Chiar dacă o soluție mai democratică ar fi întărirea DNA, la toate nivelurile, liderii joacă un rol crucial, iar legislația din prezent, mai ales după decizia nr. 91/2018 a Curții, a schimbat parametrii acestei dispute, dar cu ce preț?
Deci, problema militarizării serviciului SRI va fi oare un subiect tabu în continuare, sau vom găsi soluții pe calea dialogului? Oare totul se rezumă la legi vechi de 33 de ani sau este doar o diversiune pentru a abate atenția de la adevăratele probleme? S-ar putea să ne aflăm în mijlocul unui joc de putere care va interesa puțin sau chiar deloc pe cei din societatea civilă, dar cu siguranță va avea consecințe.
În concluzie, rămâne de văzut dacă planul lui Nicușor Dan se va materializa în acțiuni concrete sau va rămâne doar un discurs politic, lăsând corupția să-și continue dansul ei. Cu toate acestea, în toate colțurile, se observă o nevoie acută de transparență, iar fără aceasta, întregul mecanism va fi, probabil, doar o altă farsă într-o țară unde teatrul politic se joacă cu perdele groase și neclare.
