Îngrijorare în rândul angajaților după transferurile masive de la Emerson către Infosys!
Începutul anului 2026 aduce vești îngrijorătoare pentru sute de lucrători din Departamentul IT de la Emerson, care au aflat că vor fi transferați ca o turmă în blana indiană a firmei Infosys, cunoscută nu tocmai pentru abordările prietenoase cu angajații, ci mai degrabă pentru costurile mici și ierarhiile stricte, așa cum se discută printre cei afectați și nu numai.
Astfel, în România, 38 de angajați din Cluj, parte a echipelor IT Field Support, IT Service Desk și Endpoint Operations, se văd acum în fața incertitudinii, fiindcă gestionarea a peste 10.000 de dispozitive, de la computere și servere până la aplicații și conexiuni remote, nu pare să aibă o soluție măreață în viitor.
Ba mai mult, angajații sunt informați că „transferul se face în baza Legii 67/2006” cum că ar fi un soi de protecție, dar și că Infosys va respecta actualele contracte de muncă pentru minimum un an, ceea ce, conform unor surse, aduce mai multe semne de întrebare, fiindcă „se știe” că renegocierea individuală vine cu cheltuieli ascunse, și nu mai mari, ci mai mici, pentru fiecare din ei în parte, fără a mai menționa cultura organizațională rece pe care o implementează colosul indian.
„Companiile indiene sunt cunoscute pentru culturi organizaționale dure”, spune consultantul Doru Șupeală, care punctează că ierarhiile stufoase și concentrarea pe profit din partea liderilor sunt deja clar vizibile, transformând angajații în simple numere, puțin mai mult decât executanți, umanizând totul într-o manieră mai puțin vreme bună.
În Cluj, așa cum raportăm noi, oamenii sunt „îngrijorați” și „neîncrezători”, având nenumărate temeri că ar putea fi „tratați ca ai nimănui”, încearcă deja să își caute locuri de muncă, dar în același timp știrea vine și cu mesajul că „parteneriatul cu Infosys oferă acces la AI-enabled self-service”, argumetându-se cumva decizia ca fiind o „evoluție semnificativă în strategia IT”.
Însă, pentru mulți dintre acești angajați, justificările par a fi, de fapt, doar o brumă de optimism, care nu reușește să le alunge teama de incertitudine. Paradoxul rămâne evident, cu tendințele de externalizare frecvente ce devin o nouă normalitate, după cum conchide specialistul în resurse umane: „ejectarea angajaților către firme de outsourcing este noul sport corporatist”, ceea ce, din păcate, nu sună deloc bine, având în vedere că și alți 1.200 de angajați de la British American Tobacco sunt pe cale să fie transferați în același mod brutal la Accenture, majorând astfel valul de amărăciune din peisajul corporativ românesc.
Până la urmă, totul se reduce la cum își vor găsi acești angajați un nou loc de muncă, în condițiile în care ocaziile par a fi din ce în ce mai rare și nevoile companiilor de a reduce costurile mai mari decât umanitatea în sine.
