Porturile din Corabia blocate din cauza celui mai scăzut nivel al Dunării din ultimii aproape 40 de ani
Oraşul Corabia se confruntă cu o situaţie fără precedent în ultimii 38 de ani, după ce nivelul apei Dunării a scăzut atât de drastic încât porturile locale – atât cel turistic, cât şi cel comercial – au devenit inaccesibile pentru ambarcaţiuni. Administratorul public al oraşului, Daniel Albu, a declarat marţi pentru AGERPRES că pe o distanţă de zeci de metri de la mal spre larg nu mai este apă, ci o plajă cu nisip, blocând complet accesul navelor.
Formarea plajelor de nisip şi imposibilitatea utilizării ambarcaţiunilor turistice
Daniel Albu a explicat că nivelul apei din această perioadă este cel mai scăzut înregistrat din 1985 până acum, iar ca urmare a acestui fenomen, nici ambarcaţiunile turistice, nici vaporaşul Primăriei Corabia nu mai pot fi utilizate. “Se înregistrează cel mai scăzut nivel al apei din 1985 încoace şi nu se mai poate ajunge cu ambarcaţiunile în niciunul dintre cele două porturi din Corabia, nici în cel turistic, nici în cel comercial folosit de obicei pentru transportul cerealelor”, a precizat Albu.
Mai mult, în porturile din Corabia s-a format o plajă de nisip pe o distanţă cuprinsă între 20 şi 30 de metri spre larg, iar în această zonă au apărut şi numeroase insule de nisip. Astfel, zonele care anterior erau acoperite de apă pot fi acum străbătute doar cu bicicleta sau vehicule de tip ATV, dat fiind retragerea apei.
Impactul economic al blocării portului comercial
Pe lângă blocarea turismului naval, situaţia actuală afectează în mod direct activitatea economică a oraşului. Daniel Albu a subliniat dificultăţile cauzate de imposibilitatea utilizării portului comercial, care este esenţial pentru transportul cerealelor. În zonă există cinci silozuri, iar încărcarea cerealelor pe barje asigura volumetria de transport mult mai mare decât transportul rutier.
“Este blocată total activitatea de încărcare în barje a cerealelor la toate silozurile din zona portului comercial Corabia. Cerealele de la cele cinci silozuri din zona portului pleacă în prezent cu camioanele, evident mai costisitor faţă de transportul naval”, a precizat Albu, evidenţiind astfel o presiune suplimentară asupra costurilor logistice locale.
Proiectele de reabilitare şi responsabilităţile administrative
În ceea ce priveşte soluţionarea problemei, Daniel Albu a menţionat că Administraţia Porturilor Dunării Fluviale (APDF) Giurgiu derulează un proiect de reabilitare a portului comercial Corabia, care include dragarea întregii incinte portuare pentru redeschiderea accesului. Totuşi, lucrările încă nu au demarat, iar întreţinerea şenalului navigabil intră în competenţa Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi.
Nivelul Dunării şi perspectivele viitoare
Datele Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) arată că debitul Dunării la secţiunea Baziaş, la intrarea în ţară, va scădea uşor, până la 1.350 metri cubi pe secundă, o valoare sub nivelul minim istoric înregistrat în 1985, când debitul a fost 1.400 mc/s. De reţinut că media multianuală pentru luna august este de 3.900 mc/s, ceea ce indică o reducere semnificativă a debitului curent.
Situaţia creată are implicaţii semnificative atât pentru turism, cât şi pentru sectorul economic din Corabia, în special pentru industria cerealieră care depindea de transportul naval. Totodată, acest fenomen evidenţiază nevoia urgentă de implementare a proiectelor de întreţinere şi reabilitare a infrastructurii portuare pentru a adapta operarea la condiţiile actuale ale Dunării.
