Analiza convergenței țărilor din Europa Centrală și de Est față de media UE
Esentialul: Această opinie analizează convergența economică, nominală, instituțională și socială a țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE) comparativ cu media Uniunii Europene. Se evidențiază progresele și provocările întâmpinate, precum și necesitatea unei combinații între convergența nominală și reală pentru a asigura o aderare sustenabilă la zona euro.
Ce s-a întâmplat
Analiza a fost structurată în mai multe piloni, inclusiv convergența nominală, reală (economică și instituțională) și socială, evidențiind datele statistice relevante și impactul diferitelor evenimente economice recente, cum ar fi pandemia și războiul din Ucraina. Se discută despre aderarea la zona euro a țărilor din ECE, progresele făcute și obstacolele întâmpinate.
Puncte Cheie
- Slovacia a aderat la zona euro în 2009, Bulgaria va adera în 2026.
- Cehia îndeplinește toate criteriile de convergență nominală, în timp ce Ungaria nu îndeplinește niciunul.
- În 2025, Cehia a avut cel mai ridicat grad de convergență reală (92% din media UE), iar Bulgaria cel mai scăzut (68%).
- România a avut cea mai rapidă viteză de convergență economică în ultimii 10 ani (+22 pp).
- În 2026, România va avea a doua cea mai mică rată de creștere (0,7%) dintre țările ECE.
- Indicatorii de bună guvernare arată îmbunătățiri mixte, cu România având evoluții bune comparativ cu alte țări din ECE.
- România are cel mai mic venit disponibil mediu net din UE (8748 euro anual) și cea mai mare rată de deprivare economică și socială severă (16,8%).
Context
Convergența reală trebuie să fie suficient de avansată înainte de adoptarea euro, iar convergența nominală trebuie să fie sustenabilă. Proiectul de țară al României ar trebui să se concentreze pe aderarea la zona euro, respectând țintele angajate în cadrul Planului Național Bugetar Structural 2025-2031 și absorbția fondurilor europene. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura un drum lin al convergenței nominale și reale față de zona euro.
