Finanțarea primei de carieră didactică din fonduri europene: așteptări și controverse în educație
LEAD: Peste 250.000 de profesori din România așteaptă cu nerăbdare să primească prima de carieră didactică, o sumă de 1.500 de lei finanțată din fonduri europene nerambursabile, destinată dezvoltării profesionale și achiziționării de materiale didactice. În ciuda așteptărilor, profesorii se confruntă cu reguli stricte și critici legate de utilitatea cursurilor de formare profesională impuse de noua legislație.
În acest an, Guvernul României a decis să acorde prima de carieră didactică, în valoare de 1.500 de lei, pentru ultima dată, cu condiții mult mai restrictive. Conform unei Ordonanțe de Urgență publicate în Monitorul Oficial pe 6 mai, banii vor fi plătiți din fonduri europene în cadrul „Programului Educație și Ocupare 2021-2027”, după ce autoritățile române au acceptat să respecte cerințele Comisiei Europene. Acest program va aduce României aproximativ 79,3 milioane de euro, echivalentul a peste 413 milioane de lei, care vor fi utilizați pentru cursuri de formare profesională, cărți și rechizite.
Detalii Specifice
Conform noii reglementări, profesorii vor fi obligați să cheltuie minimum 65% din suma primită pentru cursuri de formare profesională, restul bani putând fi folosiți pentru achiziționarea de cărți sau rechizite. Proiectul prevede și un mecanism strict de control; toți beneficiarii trebuie să încarce dovada participării la cursurile de formare într-o platformă informatică, iar unitățile de învățământ vor valida aceste documente.
„În termen de maximum 5 luni de la data utilizării sumei aferente primei de carieră didactică pentru achiziționarea cursurilor, beneficiarul are obligația de a încărca în aplicația informatică certificatul care atestă absolvirea/participarea la curs”, se stipulează în OUG. De asemenea, instituțiile de învățământ vor verifica lunar documentele justificative și vor valida îndeplinirea condițiilor de absolvire a cursurilor.
Nemulțumirile profesorilor au început să se facă auzite. Petruț Rizea, un învățător din România, a declarat: „Cursurile de perfecționare sunt doar o formă fără fond. Majoritatea sunt inutile, iar eu am nevoie de bani pentru materiale didactice.” Rizea a continuat spunând că, de multe ori, își cumpără singur materialele necesare pentru a desfășura orele de curs, ceea ce consideră că nu este corect.
Reacții și Impact asupra sistemului educațional
Criticile la adresa noilor măsuri nu se opresc aici. Guvernul României, prin intermediul Ordonanței, a stabilit un procent mai mare de 65% din sumă care trebuie cheltuit pentru formare profesională, deși inițial Comisia Europeană propusese doar 50%. Aceasta decizie a stârnit controverse, în condițiile în care profesorii consideră că au nevoie de mai multe resurse materiale pentru a-și desfășura activitatea.
Prima de carieră didactică ar fi trebuit să fie transferată în conturile profesorilor în luna aprilie, dar termenul a fost amânat. Cu toate acestea, profesorii au doar trei luni pentru a achiziționa cursurile și cinci luni pentru a obține certificatul de absolvire. Acest lucru stârnește îngrijorări cu privire la capacitatea cadrelor didactice de a respecta aceste termene, având în vedere că banii trebuie cheltuiți până la sfârșitul anului școlar 2025-2026.
Programele de formare profesională și organizatorii acestora
Casa Corpului Didactic, o instituție publică care funcționează la nivelul fiecărui județ, organizează majoritatea cursurilor de formare profesională avizate de Ministerul Educației. Aceasta instituție, în colaborare cu diverse fundații, asociații și ONG-uri, va beneficia de fonduri europene semnificative pentru a oferi programe de formare destinate profesorilor. Numărul total de profesori care vor beneficia de această primă este de aproximativ 267.000, ceea ce ar putea genera o piață de cursuri de formare a cărei valoare totală se ridică la 260,3 milioane de lei.
Printre cursurile acreditate de Ministerul Educației se numără teme precum pedagogia digitală, managementul situațiilor de bullying în unitățile școlare și integrarea și incluziunea școlară. Ordonanța de Urgență permite actualizarea listelor cu cursuri și furnizori pe parcursul desfășurării proiectului, ceea ce sugerează o flexibilitate care ar putea aduce noi oportunități pentru profesori.
