Controverse după doborârea dronei în județul Buzău: AUR solicită detalii și critică întârzierea înzestrării militare
Formațiunea politică Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) cere Guvernului și Ministerului Apărării Naționale (MApN) să ofere o cronologie completă a operațiunii de doborâre a dronei pătrunse în spațiul aerian românesc, să dezvăluie tipul dronei și al rachetei folosite, precum și să explice motivele pentru care ținta nu a fost neutralizată mai aproape de graniță, criticând astfel întârzierea deciziilor politice privind înzestrarea armatei.
Operațiunea de doborâre a dronei: desfășurare și reacții
Potrivit comunicatului transmis de AUR, „doborârea dronei care a pătruns în spațiul aerian național reprezintă o acțiune executată cu profesionalism de către piloții și personalul Forțelor Aeriene Române”. Militarii și-au îndeplinit misiunea, angajând ținta într-o zonă nelocuită și evitând producerea de victime sau pagube materiale la sol, arată formațiunea. Totuși, AUR subliniază că succesul operațional nu poate masca vulnerabilitatea strategică generată de întârzierea deciziilor politice privind înzestrarea forțelor armate.
Detalii despre drona doborâtă în județul Buzău
Ministerul Apărării Naționale a informat că drona a fost detectată vineri, 24 iulie, la ora 09:39, când se afla în apropiere, la circa 20 de kilometri est de Sulina. După intrarea în spațiul aerian românesc, aceasta a traversat traseul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău. Pentru monitorizarea și interceptarea dronei au fost lansate două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, aflate la Baza Mihail Kogălniceanu, și două avioane F-16 românești în dislocare la Fetești.
Eurofighterele au decolat la ora 09:48, iar F-16-urile la ora 10:56. De asemenea, populația din județele Tulcea și Brăila a fost avertizată prin sistemul RO-Alert privind incursiunea aeriană. La ora 11:02, unul dintre avioanele F-16 românești a lansat o rachetă aer-aer care a doborât drona deasupra unei zone nelocuite lângă localitatea Padina, județul Buzău. Astfel, între detectarea inițială și neutralizare au trecut 83 de minute.
AUR cere explicații privind intervalul de 83 de minute până la neutralizare
Formațiunea politică subliniază și reafirmă cronologia operațiunii, bazată pe informațiile oferite de MApN, indicând că drona a fost detectată la 09:39, urmând traiectoria de la estul Sulinei spre interiorul teritoriului național, iar avioanele FOFA italiene au fost ridicate în aer în 9 minute după detectare, în timp ce avioanele românești au decolat la mai bine de o oră după detectare, la 10:56.
În acest context, AUR precizează că operația a fost realizată cu succes de către militarii români și nu contestă reacția promptă a acestora, însă scoate în evidență faptul că în cele 83 de minute drona a pătruns adânc în teritoriul național. Partidul solicită explicarea motivelor pentru care România nu a reușit să neutralizeze drona în apropierea frontierei, în special prin utilizarea sistemelor terestre antidronă cu rază scurtă și costuri inferioare.
Implicarea a patru avioane de luptă și critica AUR privind capacitățile de apărare
AUR atrage atenția asupra faptului că pentru combaterea unei singure drone au fost mobilizate patru aeronave de luptă: două Eurofighter ale Forțelor Aeriene Italiene și două F-16 românești. Totodată, pentru neutralizarea dronei a fost folosită o rachetă aer-aer, al cărei tip nu fusese comunicat public în momentul emiterii comunicatului AUR.
Formațiunea insistă că România are nevoie urgentă de o gamă largă de echipamente și tehnologii capabile să facă față astfel de amenințări, inclusiv senzori performantși, sisteme de război electronic și bruiaj, interceptori antidronă, tunuri cu muniție programabilă și sisteme de rachete cu rază scurtă. Aceste capacități ar trebui integrate într-un lanț rapid și eficient de tip „senzor–decizie–efector”, subliniază AUR.
Cereri oficiale ale AUR către Guvern și Ministerul Apărării
Într-un comunicat oficial, AUR solicită Guvernului și MApN să publice o cronologie completă a operațiunii, să dezvăluie lanțul de comandă implicat, să clarifice de ce neutralizarea dronei nu s-a realizat mai aproape de graniță și să precizeze modelele dronei și rachetei utilizate pentru doborâre. De asemenea, partidul propune construirea unei apărări antidronă stratificate, care să acopere frontiera de est și infrastructura critică a țării.
Astfel, AUR argumentează că, după mai bine de patru ani de război la frontierele estice ale Europei, România continuă să folosească avioane de vânătoare și rachete costisitoare pentru a neutraliza drone care ar trebui eliminate rapid, eficient și mai aproape de frontiere, cu sisteme terestre mai accesibile ca preț și operare.
Implicarea politicului în apărarea națională
Incidentul generat de pătrunderea dronei în spațiul aerian românesc scoate în evidență nevoia unei evaluări detaliate a capacităților de apărare ale României, precum și a vitezei și eficienței cu care autoritățile politico-militare răspund amenințărilor. Criticile AUR indică că întârzierea înzestrării și lipsa unor sisteme specializate antidrone pot compromite securitatea națională prin expunerea teritoriului la incursiuni strategice dificile de contracarat.
