Controverse în Audiovizual: CNA, SRTV și SRR depun rapoartele de activitate la Parlament pentru anul 2023
Într-o mișcare obișnuită pentru luna aprilie, cele trei instituții cheie din sectorul audiovizual românesc – Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), Societatea Română de Televiziune (SRTV) și Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) – și-au prezentat rapoartele de activitate pentru anul precedent către Parlament. Cu totul, au depus documentele pentru anul 2023 în conformitate cu termenul limită impus de legea actuală.
În mod normal, comisiile pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă din cele două Camere ale Parlamentului ar fi trebuit să analizeze și să discute rapoartele, înainte de a formula un aviz care să fie apoi supus aprobării sau respingerii în plenul legislativului. Cu toate acestea, perspectivele privind o astfel de dezbatere sunt reduse în prezent, deoarece preocupările parlamentarilor se concentrează pe alte priorități, cum ar fi alegerile iminente și pregătirea campaniilor electorale.
Analizând contextul și istoricul recent, se poate spune cu încredere că rapoartele anterioare, cum ar fi cele din anii 2020, 2021 și 2022, au fost ignorate cu desăvârșire. Acest lucru indică faptul că nici rapoartele din anul 2023 nu vor fi tratate cu mai multă seriozitate, ci mai degrabă vor fi trecute cu vederea pentru o perioadă, până când vor deveni subiect de interes sau instrumente politice.
O practică uzuală în mediul politic românesc, în special în cazul TVR și SRR, este reprezentată de utilizarea rapoartelor de activitate ca mijloce de șantaj. Atunci când conducerile acestor instituții, dominate de persoane numite de partidele aflate la putere, nu urmează directiva impusă de partid sau dacă configurația parlamentară se schimbă, rapoartele sunt scotocite din sertare, examinate pe repede înainte și respinse public în plenul Parlamentului. Astfel, liderii televiziunii și radioului sunt sacrificați pentru a servi interesele politice ale momentului.
Astfel de scenarii s-au petrecut în anul 2021, când noua coaliție PNL-USR a ignorat rapoartele din anii precedenți, izbindu-se în special de Doina Gradea, președinta SRTV (văzută ca apropiată de Dragnea) și de Monica Gubernat, șefa CNA, care a fost demisă temporar pentru a face loc unui nou lider al partidului care să conducă autoritatea de reglementare în direcția dorită de putere. După o schimbare în configurația politică cu coaliția PSD-PNL, Monica Gubernat a fost reconfirmată în funcție.
Din aceste motive, șansele de discutare sau dezbateri serioase privind rapoartele de activitate ale instituțiilor audiovizuale rămân minime în actualul context politic. Atât Dan-Cristian Turturică de la SRTV, numit de PNL, cât și Răzvan Ion Dincă de la SRR, desemnat de PSD, par să se fi conformat în totalitate cu cerințele partidului, fără a ridica probleme majore.
Chiar și la CNA, armonia pare să fi dominat atmosfera. Pentru politicienii aflați la conducerea țării, nu conținutul real al rapoartelor de activitate pare a fi important, ci mai degrabă menținerea liniștii aparente și a controlului politic asupra acestor instituții.
Ingerința politică în activitatea audiovizualului românesc a ajuns la cote alarmante, transformând sectorul într-un mediu corporatist. Rapoartele de activitate, deși lipsite de relevanță imediată, devin uneori arme de presiune asupra conducătorilor din media publică, amenințându-i cu destituirea sau alte sancțiuni dacă nu se conformează cu dorințele partidelor aflate la putere.
TVR înregistrează pierderi de 16,7 milioane de lei pentru anul 2023
Societatea Română de Televiziune a înregistrat pierderi notabile pentru anul 2023, raportând un deficit de 16,7 milioane de lei. Aceste pierderi au survenit în ciuda unor venituri totale de 490,2 milioane de lei, cu cheltuieli de 507 milioane de lei.
Veniturile provenind din subvenții, adică fondurile alocate de guvern, au totalizat 441,4 milioane de lei, reprezentând peste 90% din veniturile totale ale TVR din exploatare. Cu toate acestea, veniturile din publicitate au cunoscut o scădere semnificativă, ajungând la 21,3 milioane de lei, în principal din cauza lipsei evenimentelor majore care să atragă atenția publicului larg, așa cum s-a întâmplat în anii precedenți cu Campionatul Mondial de Fotbal.
Cheltuielile cu personalul au reprezentat o pondere substanțială, totalizând 305,7 milioane de lei, reflectând o majorare de 28,3% față de anul anterior. Salariile angajaților TVR au ajuns la 277,4 milioane de lei, reprezentând peste 90% din cheltuielile totale cu personalul.
Detalii interesante descoperite din raportul de activitate cuprind cheltuielile legate de colaboratori, deplasări și licențe sportive interne și externe, oferind o imagine detaliată asupra modului în care fondurile sunt direcționate către diverse activități.
Radiodifuziunea înregistrează pierderi de 4,1 milioane de lei, din cauza unui litigiu financiar
Societatea Română de Radiodifuziune a raportat pierderi de 4,1 milioane de lei pentru anul 2023, ca urmare a unei dispute mai vechi cu Ministerul Finanțelor, legată de constatări de „venituri ilicite” din anul 2019. După un proces îndelungat, SRR a fost obligată să achite sumele impuse de autorități, inclusiv amenda și confiscarea fondurilor considerate ilicite.
Alocațiile de la bugetul de stat către Radiodifuziune s-au majorat, ajungând la 419,5 milioane de lei, cu un procent de 12% mai mare față de anul precedent. Cheltuielile cu personalul au crescut semnificativ, ajungând la 225,3 milioane de lei, reflectând o creștere de 21,6% față de anul anterior.
CNA impune amenzi totalizând 1,46 milioane de lei pentru televiziunile din România
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a atras atenția prin aplicarea a nu mai puțin de 81 de amenzi, în valoare totală de 1,46 milioane de lei, către diverse televiziuni din țară. De departe, cele mai amendate posturi TV au fost Realitatea Plus, România TV, Global News și Nașul TV.
De-a lungul anului, CNA a fost implicat într-un număr mare de litigii, reușind să soluționeze majoritatea acestora în favoarea instituției. Numărul de licențe audiovizuale acordate de CNA reflectă diversitatea pieței media din România.
Astfel, piața media românească se conturează ca un teren bogat în diversitate și competiție, însă influența puternică a sferelor politice asupra acestui domeniu este evidentă. Politicienii își exercită controlul asupra acestor instituții, profitând de influența lor asupra conținutului și direcției media publice.
