Controversa PNRR: Oana Gheorghiu și Radu Oprea se acuză reciproc pentru pierderile financiare
LEAD: Într-o dispută publică intensă, vicepremierul Oana Gheorghiu și fostul secretar general al Guvernului, Radu Oprea, își aruncă acuzații legate de pierderile financiare suferite de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această polemică a fost generată de suspendarea a 330 de milioane de euro, într-o situație complexă care implică decizii administrative și termene legale.
Radu Oprea a lansat o serie de critici la adresa Oanei Gheorghiu, afirmând că aceasta a postat informații incomplete pe rețelele sociale pentru a justifica anumite decizii considerate greșite. Oprea subliniază o eroare semnificativă în privința datei depunerii cererii de plată nr. 3, care, conform datelor oficiale, a fost depusă pe 15 decembrie 2023, și nu pe 15 aprilie 2023, așa cum susține Gheorghiu. Această distincție este crucială, având în vedere că, în decembrie 2023, coordonarea legală a reformei era asigurată de Partidul Național Liberal (PNL), nu de Partidul Social Democrat (PSD). În plus, Oprea a menționat că, pe 28 mai 2025, Comisia Europeană a suspendat suma de 330 milioane de euro din cauza neîndeplinirii jalonului 440, o situație care ar putea fi influențată de deciziile luate în acea perioadă.
Detalii Specifice
Oprea a citat o scrisoare a Comisiei Europene, care indică faptul că înființarea comitetului sub conducerea Oanei Gheorghiu a dus la diluarea funcțiilor principale ale Agenției pentru Managementul Proiectelor și Investițiilor Publice (AMEPIP) și a creat o structură paralelă de guvernanță. Această structură, pe care Oprea o consideră problematica, ar fi direct responsabilă de pierderea a aproximativ 200 milioane de euro din fondurile europene.
„Cu alte cuvinte: comitetul de care este mândră a contribuit la pierderea banilor pe care îi plânge. Ceea ce rămâne important – și documentat – este că procesul de selecție a conducerii AMEPIP a avut loc înainte de 28 noiembrie 2025, în mandatul meu ca SGG. Pentru acest lucru, România a recuperat 132 de milioane de euro. Documentele există, într-adevăr. Toate”, a declarat Radu Oprea pe rețelele sociale.
În replică, Oana Gheorghiu a subliniat că România a suferit pierderi semnificative din cauza cererii de plată nr. 3 și a acuzat pe cei responsabili că încearcă să își acopere incompetența prin aruncarea de acuzații reciproce. Gheorghiu a prezentat o cronologie clară a evenimentelor, menționând înființarea Comitetului interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 în iunie 2022 și faptul că România a depus cererea de plată nr. 3 pe 15 aprilie 2023, asumându-și îndeplinirea jaloanelor 439 și 440.
Comisia Europeană a suspendat 330 de milioane de euro pe 28 mai 2025 din cauza neîndeplinirii jalonului 440, oferind României un termen de 6 luni pentru a remedia situația. În 28 noiembrie 2025, România a transmis un răspuns la decizia de suspendare, explicând demersurile efectuate, dar, conform Gheorghiu, orice acțiune ulterioară termenului de suspendare nu poate fi luată în considerare pentru evaluarea jalonului. „Așadar, acesta este momentul oficial la care România a pierdut banii”, a concluzionat vicepremierul.
Potrivit informațiilor prezentate de Gheorghiu, Comitetul CNR9 a fost reactivat pe 19 decembrie 2025, sub conducerea ei, iar decizia finală a Comisiei referitoare la cererea de plată nr. 3 a fost comunicată pe 30 aprilie 2026, rezultând că România a recuperat doar 132 de milioane de euro din cei 330 de milioane suspendați, pierzând astfel 198 de milioane de euro.
Această dispută publică subliniază nu doar tensiunile politice dintre partidele aflate la putere, ci și complexitatea gestionării fondurilor europene și a responsabilității legale în implementarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea României.
