Controversa asupra autorizării pesticidelor legate de PFAS în Statele Unite
Recent, autoritățile americane au aprobat cinci noi pesticide care conțin substanțe chimice legate de grupul PFAS, însă clasificarea acestor compuși rămâne controversată. În timp ce Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) utilizează o definiție restrânsă ce exclude aceste substanțe din categoria PFAS, experții și organizațiile de mediu avertizează că acestea pot fi tot „chimicale eterne” cu riscuri semnificative pentru mediu și sănătatea umană.
Delimitarea definitorie a PFAS
PFAS (substanțe per- și polifluoroalchilice) sunt compuși chimici sintetici caracterizați prin legături robuste între atomii de carbon și fluor, ceea ce le conferă o rezistență excepțională la coroziune, lumină și temperaturi înalte. Aceste proprietăți îi fac valoroși în diverse industrii, de la producția de haine impermeabile și tigăi antiaderente din teflon până la utilizarea în pesticide agricole.
În 2021, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a adoptat o definiție a PFAS bazată pe structura chimică specifică, o interpretare susținută de aproximativ jumătate dintre statele americane, de Congres, Pentagon și de un grup de 150 de cercetători care au publicat un consens în 2024.
Cu toate acestea, în 2023, EPA a adoptat o definiție proprie, mult mai restrânsă. Aceasta excludere a făcut posibilă autorizarea, în mandatul președintelui Donald Trump, a cinci pesticide legate de PFAS, în contrast evident cu doar un singur pesticid aprobat după introducerea definiției stricte în administrația Joe Biden.
Conform EPA, pesticidele în cauza sunt aprobate și la nivel internațional și sunt considerate esențiale pentru securitatea alimentară în SUA.
Impactul și riscurile noilor pesticide autorizate
Cercetătorii și activiștii de mediu sunt însă critici față de aprobarea noilor substanțe datorită definiției restrânse a PFAS folosite de EPA. Ei avertizează că aceste pesticide continuă să reprezinte un pericol semnificativ pentru sănătatea populației și pentru mediu.
EPA însăși recunoaște „dovezi care sugerează un potențial cancerigen” pentru unul dintre erbicidele recente autorizate, trifludimoxazin.
Mai mult, analiza realizată în 2024 privind substanțele chimice deja autorizate în Statele Unite și Canada a identificat 66 de compuși care se încadrează în definiția mai largă a PFAS adoptată de OCDE.
Nathan Donley, reprezentant al organizației de mediu Center for Biological Diversity, a declarat că această problemă a fost ignorată sistematic de guverne, iar situația se agravează în prezent.
De asemenea, Varun Subramaniam, responsabil cu analizele pentru ONG-ul Environmental Working Group, afirmă că „există șanse foarte mari ca nouă din zece produse agricole comercializate în Statele Unite să conțină reziduuri de PFAS foarte toxice.”
Legătura cu poluarea cu acid trifluoroacetic
O parte importantă a acestor pesticide se descompune în acid trifluoroacetic (TFA), un compus extrem de persistent și poluant, prezent larg în ape. La sfârșitul lunii iulie, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a înăsprit în mod oficial recomandările privind dozele admisibile de TFA, subliniind prezența sa în soluri, ape subterane, culturi agricole, apă potabilă și alimente destinate consumului uman.
Influențele din industrie și modificările oficiale
Organizațiile neguvernamentale critică legăturile apropiate dintre companiile industriale și autoritățile de reglementare americane. În noiembrie, Lee Zeldin, șeful EPA, a modificat pagina agenției referitoare la PFAS și pesticide, eliminând orice referință la definiția extinsă a „chimicalelor eterne”. Aceste modificări au fost dezvăluite prin documente publice obținute de Center for Biological Diversity.
În paralel, organizația de lobby CropLife America, care reprezintă industria americană a pesticidelor, a publicat un document împotriva reglementărilor mai stricte, utilizând pagina recent modificată de EPA. Reprezentanții CropLife America au declarat pentru AFP că nu a existat nicio coordonare cu agenția de mediu în acest demers.
O istorie repetată în domeniul PFAS
Cindy Hu, cercetătoare în științele mediului la George Washington University, compară această dezbatere cu situații similare din trecut. Ea amintește că prima generație de PFAS a fost eliminată treptat la începutul anilor 2000, însă industria a introdus noi molecule promovate ca fiind mai sigure.
Ulterior, una dintre aceste substanțe a provocat o contaminare semnificativă a apei potabile în Carolina de Nord, reflectând o repetare a unei probleme vechi. Cercetătoarea susține aplicarea principiului precauției, considerând că aceste substanțe ar trebui tratate ca fiind periculoase până la demonstrarea contrariului.
Analize și concluzii privind situația actuală
Controversa asupra autorizării pesticidelor care conțin PFAS evidențiază un conflict între definițiile oficiale folosite de autorități și percepția experților și ONG-urilor. Deși EPA justifică aprobarea acestora prin rolul lor în securitatea alimentară și utilizarea la nivel global, riscurile legate de persistența chimică și potențialul cancerigen sunt recunoscute chiar de agenție.
În plus, numărul substanțelor considerate PFAS conform definiției OCDE, și care rămân autorizate, ridică semne de întrebare privind controlul și reglementările efective. Schimbările recente în politicile oficiale și influențele lobby-ului adaugă un nivel suplimentar de complexitate în gestionarea acestei probleme de mediu.
Prin urmare, problema generată de noile pesticide și diferențele în clasificarea PFAS arată o situație în continuă evoluție, cu implicații directe asupra sănătății publice, protecției mediului și politicilor de reglementare din Statele Unite și nu numai.
