Cazul utilizării inteligenței artificiale în motivarea deciziilor judecătorești
Esentialul: O judecătoare de la Tribunalul București este suspectată că a folosit inteligența artificială în redactarea unei decizii, ceea ce a generat controverse privind legalitatea acestei practici. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) afirmă că utilizarea AI în motivarea hotărârilor judecătorești nu este permisă.
Ce s-a întâmplat
Recent, a fost dezvăluit că Tribunalul București a fost întrebat de Curtea de Apel București dacă a fost utilizat un program de inteligență artificială la redactarea unei decizii. Această solicitare a fost făcută în urma unei reclamații din partea avocatului Alexandru Morărescu, care a observat că anumite cuvinte din motivarea instanței au fost cenzurate ca având conținut obscen. Morărescu a afirmat că i s-a propus un soft cu inteligență artificială, despre care dezvoltatorul spunea că este deja implementat la Tribunalul Militar Iași.
Puncte Cheie
- CSM susține că utilizarea AI în motivarea hotărârilor nu are bază legală.
- Regulamentul UE privind AI, adoptat în iunie 2024, clasifică utilizarea AI în justiție ca având un grad ridicat de risc.
- În România nu există un cadru legal specific pentru utilizarea AI în justiție.
- CSM a implementat un sistem de AI pentru anonimizarea hotărârilor judecătorești.
- Se dezvoltă un sistem de AI pentru rezumarea susținerilor părților în procese judiciare.
Context
Consiliul Superior al Magistraturii a subliniat că, în prezent, nu există un cadru normativ care să reglementeze utilizarea inteligenței artificiale în sistemul judiciar din România. Deși există inițiative de implementare a unor softuri AI pentru activități administrative, procesul decizional și motivarea hotărârilor judecătorești trebuie să rămână o activitate umană. CSM a concluzionat că inteligența artificială nu ar trebui să influențeze raționamentul juridic, având în vedere impactul asupra drepturilor fundamentale ale persoanelor.
