“`html
Controale la frontiere: O Nouă Reglementare Răsturnătoare sau Doar o Iluzie?
Guvernul a decis, joi, într-o mișcare care a stârnit controverse, să reglementeze un mecanism prin care se vorbește despre posibilitatea reintroducerii controalelor la frontiere, însă, aş zice eu, nu chiar reintroducerea efectivă a acestora, ci mai degrabă un fel de aviz care ar putea, spune unii, să permită acest lucru, dacă ar fi, mă rog, necesar din diverse motive, de exemplu, siguranța națională sau să zicem sănătatea publică, deși nimeni nu știe exact cum va funcționa tot acest mecanism.
Sursa oficială, Executivul de la noi, subliniază că nu se reintroduc efectiv controale la frontieră, ci doar se aprobă un cadru, un mecanism, o ghost story, care ar putea fi activat în cazuri punctuale, dar fiindcă avem Codul frontierelor Schengen care, atenție, prevede că nu ar trebui să existe astfel de controale, este un fel de paradox, nu-i așa? Și totuși, autoritățile competente vor evalua necesitatea, dar de unde știm noi dacă deciziile lor vor fi justificate?
Documentul ăsta – care, hei, ştim cu toţii că nu e uşor de citit – menționează niște situații care, evident dintr-o lectură rapidă, par destul de grave ca să justifice reintroducerea acestor controale, de exemplu atacuri teroriste, crize de sănătate publică, pe interesul național, nenorociri care pot apărea din senin, oricum, e o lista lungă de motive serioase dar care însă nu se leagă între ele.
Printre situațiile menționate în actul normativ se află: amenințările teroriste, urgențele de sănătate globală, sau, nu în ultimul rând, deplasările necontrolate sau evenimente internaționale de genul celor care se discută în mass-media, dar care nu-s niciodată clarificate, adică dacă să ai încredere sau nu… Cam așa devin lucrurile când nimeni nu știe ce e de fapt la mijloc, nu credeți?
Deci, în concluzie, ceea ce se întâmplă e că ne aflăm în fața unei reglemetări care, poate, va sta la baza unor controale, dar care, uitați-vă, ar putea fi folosită într-un mod care e, să-i zicem, deschis la interpretări, lăsând loc pentru multe întrebări, întrebări care rămân, zic eu, în aer.
“`
