Contestație la Curtea de Apel București privind numirea judecătorilor CCR și reformele pensiilor magistraților
Esentialul: Avocata Silvia Uscov contestă numirea judecătorilor Mihai Busuioc și Dacian Dragoș la Curtea Constituțională. Curtea de Apel București va decide asupra acestei contestații, în timp ce judecătorii CCR se reunesc pentru a discuta modificările pensiilor magistraților.
Ce s-a întâmplat
Avocata Silvia Uscov a contestat numirea, din vara trecută, a doi judecători ai Curții Constituționale, Mihai Busuioc și Dacian Dragoș. Curtea de Apel București va lua o decizie vineri, de la ora 9:00, asupra acestei contestații.
În același timp, de la ora 10:00, judecătorii CCR se vor întâlni pentru a patra oară pentru a decide asupra pensiilor magistraților. Această întâlnire are loc după ce o ședință anterioară, programată pentru 29 decembrie 2025, a fost amânată din lipsă de cvorum, doar 5 din cei 9 judecători fiind prezenți. O altă ședință a avut loc pe 28 decembrie, dar a fost amânată pentru 29 decembrie.
Puncte Cheie
- Contestația avocatei Silvia Uscov vizează numirea judecătorilor Mihai Busuioc și Dacian Dragoș la CCR.
- Curtea de Apel București va lua o decizie vineri, 16 ianuarie.
- Judecătorii CCR discută despre pensiile magistraților, după ce ședința din 29 decembrie 2025 a fost amânată.
- Decizia privind pensiile magistraților a fost contestată de toți cei 102 judecători prezenți la Înalta Curte.
- Proiectul de lege propune modificări semnificative în sistemul de pensii pentru magistrați.
Context
Sesizarea a fost trimisă către Curtea Constituțională (CCR) după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege referitor la pensiile magistraților. Judecătorii Înaltei Curți au decis în unanimitate să conteste actul normativ, susținând că noile reglementări afectează independența justiției și pot conduce, în esență, la desființarea pensiei de serviciu pentru magistrați.
Prima formă a legii privind pensiile magistraților a fost respinsă de CCR pe 20 octombrie, motivul fiind lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Proiectul de reformă aflat în prezent în analiza CCR prevede modificarea modului de calcul al pensiei, care ar urma să reprezinte 55% din media indemnizațiilor brute încasate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă.
De asemenea, se propune creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum și majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani. Aplicarea noilor reguli va fi etapizată, cu o perioadă de tranziție stabilită la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, timp în care vârsta de pensionare va crește gradual, cu câte un an. Conform proiectului, în anul 2042, magistrații ar putea să se pensioneze la vârsta de 65 de ani.
