Studiu: Impactul consumului scăzut de alcool asupra sănătății creierului
LEAD: Un studiu recent realizat de o echipă de cercetători din Statele Unite a evidențiat corelația dintre consumul de alcool, chiar și la niveluri considerate scăzute, și deteriorarea funcțiilor cognitive, prin reducerea fluxului sanguin cerebral și subțierea cortexului, parte esențială a creierului responsabilă de majoritatea funcțiilor cognitive superioare.
Studiul, publicat de Science Alert, a analizat 45 de adulți sănătoși, cu vârste cuprinse între 22 și 70 de ani, care nu aveau un istoric de tulburări de consum de alcool sau episoade de consum excesiv în ultimul an. Cercetătorii au constatat că, în rândul participanților, consumul mediu a fost de 21 de băuturi pe lună, variind între 1 și 54 de băuturi. Aceste descoperiri sugerează că efectele consumului de alcool, chiar și ocazional, pot contribui la deteriorarea creierului pe termen lung.
Detalii Specifice
Studiul a arătat că semnele de deteriorare cerebrală au fost observate chiar și la persoanele care au consumat 60 de băuturi sau mai puțin pe lună pentru bărbați și 30 sau mai puțin pentru femei. O băutură este definită ca echivalând cu 14 grame de etanol pur, ceea ce se traduce prin aproximativ o bere, un pahar mic de vin sau un shot de băuturi spirtoase. Deși menținerea sub aceste limite a fost recomandată, cele mai recente ghiduri alimentare din SUA nu mai specifică o limită zilnică sigură.
Cercetătorii au descoperit o corelație semnificativă între consumul de alcool, vârstă și măsurători ale fluxului sanguin și grosimii cortexului. Rezultatele sugerează că efectele consumului de alcool se pot acumula în timp, având un impact negativ asupra integrității țesutului cortical, mai ales odată cu înaintarea în vârstă. „Consumul de alcool considerat ‘cu risc scăzut’ poate avea consecințe asupra integrității țesutului cortical, în special odată cu înaintarea în vârstă”, au menționat cercetătorii în lucrarea publicată.
Analizând datele obținute, cercetătorii au comparat rezultatele cu scanările RMN care au măsurat volumul și grosimea cortexului, precum și perfuzia cerebrală, disponibile pentru 27 dintre participanți. Deși grosimea cortexului a fost corelată cu nivelul de consum, asocierea a fost mai puternică în cazul perfuziei cerebrale, sugerând că alcoolul ar putea avea un efect mai mare asupra fluxului sanguin, esențial pentru furnizarea oxigenului și nutrienților necesari creierului.
„Luate împreună, rezultatele pot reflecta efectele cumulative ale consumului de alcool la nivel scăzut de-a lungul vieții, care, în combinație cu vârsta, favorizează scăderi sinergice ale perfuziei și grosimii corticale”, au concluzionat cercetătorii.
Deși acest studiu nu a stabilit o relație de cauză-efect, cercetătorii subliniază că stresul oxidativ, o formă de uzură biologică generată de alcool, este probabil un factor principal în deteriorarea cerebrală. Limitările studiului includ faptul că analiza a fost realizată într-un singur moment în timp și că participanții au raportat consumul de alcool, ceea ce poate duce la inexactități. De asemenea, nu s-au luat în calcul alți factori precum dieta și exercițiile fizice.
Aceste rezultate subliniază o schimbare de paradigmă în cercetarea medicală, cu tot mai multe studii care contestă ideea existenței unui nivel „sigur” de consum de alcool. Cele mai recente ghiduri oficiale de sănătate din SUA, actualizate la începutul anului, nu mai stabilesc o limită clară de consum, recomandând în schimb reducerea consumului de alcool pentru o sănătate generală mai bună. Cercetătorii concluzionează că este nevoie de mai multe studii „pentru a înțelege mai bine implicațiile neurobiologice funcționale ale consumului de alcool ‘cu risc scăzut’ la adulți.”
