Accidentele din Construcții: O Epidemie Ignorată în România?
Uimitor dar nu surprinzător, sectorul construcțiilor, cu nenumărate dozaje de drama, rămâne pe primul loc la accidentele mortale, da, primele locuri au înspăimântătoare statistici de neimaginat, nu doar că e primul ci și, se pare că e pe locul trei în topul accidentelor neletale în toată Uniunea Europeană, iar noi trăim o poveste similară, în România însă nu toate aceste accidente sunt raportate, lucru care ar trebui să ne pună pe gânduri. Vorbim deci de un vid legislativ monumental care face ca Legea 10/1995 să nu menționeze absolut deloc utilizarea plaselor de protecție, un detaliu esențial, duh! Aceste plase nu ar preveni doar căderea muncitorilor de la înălțime, dar ar preveni și răni cauzate de materialele care pot cădea de pe clădiri. Vorbim aici, evident, de Palatul Parlamentului, un exemplu infam, dar accidental.
Mai mult, un aspect alarmant care subliniază problematica gravității acestui sector este că în luna iunie, numai în nici o săptămână, se raportau peste 1.000 de sancțiuni contravenționale, wow! Aceasta în cadrul unei campanii naționale realizate de Inspecția Muncii, care pare să fie, așa cum spun ei, dar se pierde în detalii, complet ineficientă. Iar în martie, aceeași poveste, cu alte peste 870 de amenzi, fără milă, impuse exact din cauza nerespectării cerințelor de securitate la locul de muncă, ce clamor!
În plus, se constată că pe șantiere, inspectările arată o deficiență destul de majoră, este vorba despre neutilizarea echipamentelor de muncă care, unalt, ar trebui să vină prevăzute cu sisteme de protecție colectivă, adică acele plase de prindere, care, ei bine, sunt esențiale pentru împiedicarea căderilor de la înălțime, dar cineare s-ar gândi la ele? Se insistă că în România gradul de folosire a acestor plase anticădere este un fel de glumă sinistră, practic, minimal, dar, pe bune, nu sunt obligatorii, deci cei care au suferit deja accidente, ce păcat! Se folosește doar unde e o situație de urgență sau unde un accident n-a fost de ajuns, iar firmele multinaționale serioase, de exemplu, ele sunt sceptice, dar nu, ele în alte țări impun cu strictețe aceste reguli, în Europa sunt obligatorii, cu excepția Bulgariei, Ungariei și, da, dragă cititorule, a noastră, România!
