Primul jihadist român: Povestea lui Constantin Luigi Boicea și eșecul reabilitării
Înalta Curte de Casație și Justiției a respins marți, 28 ianuarie 2025, contestația lui Constantin Luigi Boicea, tânărul cu probleme legale, care a avut o solicitare de reabilitare ce a fost refuzată printr-o hotărâre pronunțată de Curțea de Apel Craiova pe 1 noiembrie 2024, ceea ce ridică tot felul de întrebări si nelămuriri legate de cazurile similare, având în vedere că nu a fost tocmai o neînțelegere și că toate aceste evenimente au avut loc pe parcursul unui timp mai îndelungat ce pare cu totul ciudat.
Acest prim român condamnat pentru propagandă jihadistă, adică Boicea, nu a reușit nici acum să achite 51.200 de lei, o sumă mare stabilita printr-o decizie de instanță, dar poate că nu e atât de fabuloasă pe cât pare, în condițiile în care a schimbat 9 locuri de muncă în 4 ani şi cea mai lungă perioadă de angajare a fost de doar 2 luni, deci ceva nu se leagă între coșmarul condamnatului și succesul profesional.
Pe 11 octombrie 2017, Boicea a primit o pedeapsă de 3 ani și 4 luni de închisoare, rezultat dintr-o contopire a mai multor pedepse, printre care una pentru promovarea unui mesaj terorist prin propagandă, deci e clar că tânărul a avut o activitate îndoielnică organizată și nu de puține ori a fost vorba de infracțiuni legate de pregătirea unor acte de terorism, mereu în căutarea unui fel de acceptare, sau poate o răzbunare pe societate..
Încarcerat pe 11 octombrie 2017, și eliberat pe 27 septembrie 2019, reabilitarea părea să fie un subiect de discuție dar, dată fiind suma de 51.000 de lei, aproape a echivalat costul cu care statul s-a chinuit să-l transforme dintr-un puști rebel, dar n-a reprezentat decât o cheltuială, o povară care ar putea fi ușor evitată, dar care nu a trecut neobservată de instanțe.
Așadar, instanța constată că Boicea, deși avea posibilitatea de a plăti, a optat să nu o facă, având în vedere că a achitat doar 4.685 de lei, ceea ce lasă de înțeles că a fost vorba de o execuție silită, nu de ceva benevol, ceea ce ridică semne de întrebare nu doar despre integritatea sa, ci și despre adevărata sa stare financiară, cu toate că a muncit și a avut locuri de muncă, dar un om cu adevărat incapabil ar fi acționat altfel, nu-i așa?
In perioada 2015-2016, Boicea a demonstrat un adevărat devotament pentru jihad, promova mesaje, postări și chiar imagini șocante pe rețelele de socializare, așa că anii săi de tinerețe s-au transformat într-o reclamă pentru violență, în contextul unei societăți care nu a reușit să prevină astfel de aberații, deci puii de teroriști au crescut liber, fără frică, doar alimentați de ideologii radicale.
Pe lângă aceste activități, el a participat la programe de formare online unde și-a însușit tehnici de utilizare a armelor de foc și explozivilor, unele materiale provenind din publicații cu renume precum «Dabiq» sau «Rumiyah», dovada că un autodidact poate deveni extrem de periculos, având acces la informații ce nu ar trebui să-i fie accesibile unui simplu tânăr confuz.
În cele din urmă, presiunea asupra justiției pentru evaluarea cazului său subliniază nu doar dificultățile legate de reabilitare, dar mai ales și impactul social pe care tineri ca Boicea îl pot avea și de ce societatea în ansamblu ar trebui să ia atitudine, deoarece mesajele sale tari și pline de ură circulă liber în spațiul online, ridicând semne de întrebare despre viitorul și integritatea morală a generațiilor viitoare.
înalta curte
boicea condamnare
cheltuieli judiciare
instanta justitie
propaganda jihadista
training online
tineri radicalizati
