Consiliul Europei atrage atenția asupra condițiilor din azilurile ilegale din Bihor și asupra sistemului de îngrijire a persoanelor vârstnice din România
Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, a adresat o scrisoare premierului interimar Ilie Bolojan, în data de 10 iulie, remarci și recomandări pe tema situației sistemului de îngrijire a bătrânilor din România. Documentul, făcut public pe 21 iulie, evidențiază atât progresele înregistrate, cât și numeroasele probleme persistente, inclusiv cazul grav al azilelor ilegale din județul Bihor, recent dezvăluite prin intervenția DIICOT.
Vizita Comisarului și concluziile privind drepturile persoanelor vârstnice
În scrisoarea sa adresată premierului Ilie Bolojan, Michael O’Flaherty își exprimă aprecierea pentru reformele sociale realizate în România, menționând consolidarea reglementărilor privind licențierea și standardele de calitate pentru îngrijirea pe termen lung. Vizita sa, săptămâna 26–29 mai 2026, i-a oferit ocazia să analizeze direct situația drepturilor omului a persoanelor în vârstă aflate în centre rezidențiale. Cu toate acestea, Comisarul subliniază că sistemul încă tratează această categorie mai degrabă ca beneficiari de servicii decât ca titulari deplini ai drepturilor lor, un aspect ce necesită o reevaluare profundă.
De asemenea, el avertizează asupra deficitului de servicii de îngrijire din România, care limitează accesul bătrânilor la asistență adecvată. Persoanele vulnerabile, inclusiv cele sărace sau cu dizabilități și afecțiuni mintale, se confruntă cu dificultăți majore în obținerea sprijinului necesar.
Cazul azilelor ilegale din satul Dumbrava, județul Bihor
O atenție deosebită este acordată de Comisar în scrisoare situației critice identificate în comuna Dumbrava, județul Bihor, unde, potrivit acestuia, un azil ilegal a funcționat timp de mulți ani găzduind mii de persoane vulnerabile în condiții abuzive. „Au fost înregistrate peste o mie de decese”, transmite Michael O’Flaherty, exprimându-și îngrijorarea față de persistența acestor abuzuri, în ciuda semnalărilor formulate atât de societatea civilă, cât și de jurnaliști și recomandările Avocatului Poporului.
El salută intervenția DIICOT, care a descoperit aceste abateri și a coordonat transferul rezidenților către unități autorizate, dar avertizează că întregul caz a generat o dezbatere publică polarizată. Cei care au făcut publice aceste abuzuri au fost ținta unor mesaje de ură online, motiv pentru care a cerut ca ancheta să se desfășoare independent, imparțial și cu integritate, astfel încât toate circumstanțele să fie cercetate temeinic.
Recomandări pentru prevenirea abuzurilor și îmbunătățirea sistemului
În încheiere, Comisarul încurajează autoritățile române să implementeze proceduri clare pentru raportarea și investigarea deceselor în căminele pentru persoane vârstnice, făcând apel la practicile deja aplicate în cazul persoanelor cu dizabilități. Acest pas este considerat esențial pentru prevenirea unor tragedii similare și pentru asigurarea respectării drepturilor omului în acest domeniu.
Rețeaua de azile ilegale destructurată de DIICOT în Bihor
Procurorii DIICOT au derulat pe 30 iunie acțiuni ample de percheziție în județul Bihor, vizând destructurarea unei rețele infracționale organizate condusă de bihoreanul Viorel Pașca. Ancheta vizează acuzații grave privind traficul de persoane și exploatarea vulnerabilității a sute de bătrâni, căzuți sub grija unor azile neautorizate.
Potrivit comunicatului DIICOT, încă din 2020, Viorel Pașca, împreună cu alte persoane, a constituit o structură infracțională cu scopul obținerii de beneficii materiale prin exploatarea persoanelor vulnerabile, acoperind aceste activități printr-o asociație umanitară denumită „Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă“, condusă de Pașca.
Rețeaua a obținut sume considerabile de bani de la donatori și aparținători, sub pretextul serviciilor sociale și medicale oferite, precum și din pensii, indemnizații de handicap și alte ajutoare sociale ale victimelor. Aceste persoane erau ținute în condiții deplorabile, cu tratamente și supraveghere medicală necorespunzătoare, uneori inexistente, iar personalul implicat în îngrijire era insuficient calificat.
În timpul perchezițiilor, au fost găsite sute de persoane în condiții precare de sănătate, iar pe un teren din apropierea cimitirului greco-catolic au fost îngropați 401 de oameni decedați în aceste azile, potrivit DIICOT.
Aspecte legale și măsuri luate împotriva liderului rețelei
Ministerul Muncii a confirmat că Viorel Pașca nu deținea acreditarea necesară pentru a conduce servicii sociale licențiate, iar prejudiciul estimat în acest caz depășește 13 milioane de lei (aproximativ 2,5 milioane de euro). În acest context, la 1 iulie, Procurorii DIICOT i-au reținut pe Viorel Pașca, soția și pe copii pentru 24 de ore.
Pe 2 iulie, după o solicitare de arestare preventivă formulată de DIICOT, Tribunalul București a dispus plasarea lui Pașca sub control judiciar, argumentând că beneficii precum spațiu de cazare dotat, hrană, îmbrăcăminte și acces la medicație au fost asigurate celor aflați în îngrijire.
Ulterior, atât DIICOT cât și avocatul lui Viorel Pașca au contestat această decizie, însă Curtea de Apel București a respins pe 13 iulie arestarea preventivă și a ridicat măsura controlului judiciar, permițând astfel continuarea procesului cu Pașca cercetat în libertate.
Aceste decizii au stârnit reacții în contextul gravității acuzațiilor și a situației descoperite în azilele ilegale, ceea ce pune o complexă problemă privind modul în care este administrată justiția în astfel de cazuri cu implicații sociale și umanitare majore.
Implicarea societății civile și reacțiile publice
Situația azilelor din Bihor și modul în care a fost gestionat cazul au generat o amplă dezbatere publică. Cei care au dezvăluit abuzurile au devenit ținta unor campanii de ură în mediul online, fapt semnalat de Comisarul O’Flaherty, care a cerut respectarea integrității și independenței anchetei. Aceasta scoate în evidență tensiunile dintre interesul public și protecția drepturilor persoanelor implicate.
Aceste fapte scot la iveală necesitatea urgentă a reglementărilor și a supravegherii stricte a centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii și abuzuri. Totodată, ilustrează provocările întâmpinate de autorități în aplicarea unor politici eficiente și în protejarea celui mai vulnerabil segment al populației.
