Scandalul care zguduie AUR: Consiliera acuzată că a fost informatoare a Securității!
O consilieră, o persoană de vază din AUR, totuși asociată cu un trecut misterios și controversat, Carmen Dolhescu, a fost declarată informator al Securității din vremea comunismului, iar asta ridică semne de întrebare asupra întregii sale cariere politice, și nu doar atât, pe 27 iunie 1979, când semna un angajament, devenind un participant de seamă la dosarul numit „contraspionaj canadian”, ceea ce trimite valuri de întrebări în jurul acestui personaj cheie.
Investigarea de către CNSAS, nu de multe ori văzută ca o instanță de adevăr, a scos la iveală detalii picante privind activitatea sa, utilizată pe probleme de contrainformații, dar oare ce fel de informații au fost furnizate? În 25 noiembrie 2025, Curtea de Apel București a pronunțat că Dolhescu, pe care poate că am uitat-o în tumultul vieții politice actuale, avea această calitate de colaborator, și zici că a colaborat până în ’89, cu o pauză neașteptată în anii de studii.
Ce ironie că, dincolo de studii, revenind la job, la „Înfrățirea”, Carmen a reluat legăturile cu Securitatea și a început să furnizeze date despre „activități negative”adică în privința libertății de exprimare, dar totuși a fost un pic mai mult decât un simplu denunțător, fiindcă vine vorba de radio-uri interzise și relații cu străini. Un univers întreg de explicații de dat, mai ales când vorbești despre unchiul său care, cu prietenii, încercau să plece spre alte zări.
În notele de la Securitate se dezvăluie o întreagă rețea de informații, inclusiv cum că unchiul „s-a sustras conștient și fără scrupule obligațiilor de familie” fiindcă viza „un regim mai rezonabil”, iar Carmen nu pare deloc timidă să denunțe, în scris, tot ce au auzit urechile ei.
Însă, declinarea responsabilității vine cu ochi dulci: „Eu sunt victima! Securitatea m-a silit să semnez!”,” ca și cum, brusc, întregul sistem ar fi fost designat să o devoreze, zice ea. „Eu n-am dus nicio activitate necorespunzătoare, toate notele alea erau dictate”, susține Dolhescu, ridicând semne de întrebare asupra credibilității sale. Stiai că atunci când avea doar 9 ani, unchiul a dispărut, și familia a fost supusă unor „anxietăți de neimaginat”? Zici că asta explică tot scandalul.
Dar instanța nu a fost foarte indulgență, concluzionând că acele informații nu erau doar simple cuvinte, ci generau urmăriri și măsuri de verificare, și astfel, dreptul la viața privată a altora a fost „îngrădit”. Cu alte cuvinte, Carmen a jucat un rol, chiar dacă s-a convins că totul a fost în numele supraviețuirii personale.”
În final, e o poveste complexă de putere, frică și supraviețuire, iar întrebările planează asupra legitimității colaborării sale cu o instituție care a scris istoria unei națiuni într-o notă tragică.
