Conformismul și lipsa de opinii, o realitate în societatea românească contemporană
Într-un articol revelator din luna iunie, Maria Ferăstrău, studentă la Paris 1 Panthéon-Sorbonne, aduce în prim-plan diferenţele inerente dintre mediul academic din Franţa şi cel din România, concentrându-se surprinzător asupra pereţilor şi uşilor băilor universitare.
Iată ce dezvăluie Maria: “Pereţii şi uşile băilor din universităţi sunt veritabile manifeste sociale și politice, reflectând gradul de implicare profundă al studenţilor în viaţa publică. În contrast, realitatea din România surprinde cu toalete impecabile și lipsite de intervenţii scrijelite.” O perspectivă inedită asupra unui aspect aparent banal, dar care reflectă adâncimea implicării sociale.
Concluziile aspre ale studentei de la Sorbona ridică semne de întrebare. În timp ce în Franţa, mediul academic este asociat cu implicare politică, iar băile devin metafore pentru realitatea socială şi politică, în România pare a domni o anume timiditate, o reticenţă a studenţilor de a-şi exprima opiniile. Maria subliniază: “În universităţile din Bucureşti, simt că există o teamă profundă de exprimare a părerilor. Studenţii par apatici, trăind sub spectrul consecinţelor. Băile goale din universităţi îmi transmit o tristeţe amară.”
O voce critică necesară în societatea contemporană. Opiniile exprimate de Maria Ferăstrău sunt cu atât mai relevante în contextul unei societăţi româneşti aparent amorfe, cu un grad ridicat de conformism. Rezultatele scrutinului electoral din iunie 2024 vorbesc de la sine: o absenţă a dezbaterilor autentice, minimalizarea întâlnirilor electorale şi un spectacol redus la aspecte superficiale. Frapant este contrastul dintre apatia generală şi necesitatea dialogului sincer, democraţia aparţinând colectivităţii, nu doar câtorva voce preponderente.
Societatea românească actuale pare prizonieră a conformismului, iar acest lucru se reflectă nu doar în igiena impecabilă a pereţilor băilor universitare, ci şi în cvasi-absenţa dezbaterilor autentice. La fel cum pereţii sunt curăţaţi de mesaje provocatoare şi ideologice, minţile noastre par a fi la fel de sterilizate în diversitatea gândirii.
Antony Downs, în lucrarea „O teorie economică a democraţiei”, aduce în discuţie rolul partidelor politice în oferirea cetăţenilor unui spectru de opinii şi soluţii pregătite în avantajul acestora. Cu toate acestea, conformismul şi lipsa de opinii devin o realitate alarmantă în societatea contemporană, iar mediul academic nu face excepţie. Diversitatea gândirii este restricţionată, iar individualitatea este înăbuşită sub greutatea conformismului.
Maria Ferăstrău lansează o provocare necesară, deschizând un dialog asupra non-exprimării opiniei în societatea românească. Este momentul pentru o schimbare, pentru a respinge conformismul iţit şi a încuraja diversitatea gândirii. Tinerii trebuie să fie promovaţi ca purtătorii unei schimbări necesare, iar curăţia excesivă a pereţilor nu trebuie să reflecte înăbuşirea vocii proprii.
Iniţiative precum cea a Mariei Ferăstrău devin esenţiale într-o societate aflată sub presiunea conformismului. Schimbarea nu poate fi decât rezultatul unui efort colectiv de respingere a tradiţiilor stagnante şi de promovare a opiniilor divergente și a dezbaterilor constructive.
Foto: Maria Ferăstrău / pressone.ro
