Impactul conflictului din Iran asupra piețelor energetice europene: Creșterea prețurilor și blocajele din Strâmtoarea Hormuz
LEAD: Conflictul din Iran, însoțit de atacurile lansate de Statele Unite și Israel, a generat un nou șoc pe piețele energetice globale, afectând direct economia și viața cotidiană a populației europene. Strâmtoarea Hormuz, un nod esențial pentru transportul petrolului și gazelor, este aproape blocată, iar efectele acestei crize se resimt deja în creșterea prețurilor la energie și în provocările de diversificare a surselor energetice.
În ultimele săptămâni, Europa a început să resimtă impactul conflictului din Iran, în ciuda faptului că dependența sa de energia din Golf este relativ mică. Cu toate acestea, fluctuațiile de preț și blocajele în transportul de resurse energetice au generat un val de incertitudini economice care afectează companiile și cetățenii obișnuiți. Iată cele cinci mari probleme care pun presiune pe Europa în contextul actual.
1. Prețurile la gaze și petrol cresc rapid
De la începutul conflictului din Iran, prețurile gazelor naturale în Europa au crescut semnificativ, atingând aproximativ 56 de euro pe megawatt-oră, aproape dublu față de nivelurile anterioare. Această creștere este alarmantă, având în vedere că gazul asigură aproape 20% din energia consumată în Europa, fiind esențial pentru încălzire, producerea electricității și industrie.
Chiar dacă mai puțin de 10% din gazele importate de Europa provin prin Strâmtoarea Hormuz, creșterea prețurilor se simte la nivelul facturilor pentru consumatori și al costurilor pentru companii. De asemenea, petrolul s-a scumpit cu aproximativ 10%, ceea ce ar putea duce la o majorare a prețurilor la carburanți în întreaga Uniune Europeană. În prezent, UE se bazează în principal pe Norvegia și SUA pentru importurile de petrol, dar tensiunile din Iran riscă să crească și mai mult prețurile la pompă.
2. Strâmtoarea Hormuz, aproape blocată
Strâmtoarea Hormuz este considerată una dintre cele mai importante rute petroliere din lume, cu aproximativ o cincime din petrolul global care trece zilnic prin această zonă strategică. Gărzile Revoluționare iraniene au declarat că au blocat de facto Strâmtoarea Hormuz, iar acest lucru a dus la o scădere drastică a traficului maritim. Matthew Wright, analist principal la Kpler, a afirmat că „acest consum a scăzut practic la zero”, comparând situația curentă cu cele mai mari șocuri din domeniul transportului maritim, inclusiv pandemia de Covid-19 și conflictul dintre Rusia și Ucraina.
Marile companii de transport maritim au suspendat temporar tranzitul prin această zonă din cauza riscurilor de securitate și a costurilor ridicate de asigurare. Fără asigurare, navele nu pot naviga, complicând și mai mult situația. Într-o tentativă de a atenua criza, președintele Trump a oferit escorte navale și asigurare de risc politic pentru petrolierele și gazierele care traversează Strâmtoarea Hormuz. Această propunere a dus la o stagnare a creșterii prețului petrolului, care a crescut cu peste 10 dolari pe baril din momentul în care SUA și Israelul au început atacurile asupra Iranului.
3. Probleme cu diversificarea surselor de energie
După ce a redus importurile de gaze din Rusia, Europa s-a orientat masiv către gaz natural lichefiat (GNL) din Statele Unite, iar în prezent, aproximativ 60% din GNL-ul importat de Uniunea Europeană provine din America. Cu toate acestea, conflictul din Iran afectează și opțiunile de diversificare a surselor energetice. Qatar, un jucător esențial pe piața GNL, a suspendat temporar producția la o instalație majoră, iar alte proiecte din regiune sunt de asemenea afectate.
Aceste evenimente au condus la o reducere a opțiunilor disponibile pentru Europa și au intensificat competiția globală pentru resurse energetice. Ungaria, alături de Slovacia, care continuă să importe cantități semnificative de gaze și petrol din Rusia, a exploatat deja situația pentru a sublinia importanța petrolului rusesc în contextul actual.
4. Rezervele de gaze sunt la un nivel scăzut
Rezervele de gaze ale Europei au scăzut la aproximativ 30% din capacitate, reprezentând cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. Aproape de sfârșitul sezonului cald, iarna mai rece și dificultățile în atingerea obiectivelor de stocare au contribuit la reducerea stocurilor. Deși statele membre ale Uniunii Europene au rezerve strategice de petrol pentru aproximativ 90 de zile, situația rămâne tensionată, mai ales dacă conflictul din Iran se prelungește.
5. Crește presiunea pentru energie regenerabilă
Criza energetică actuală a reaprins dezbaterea privind dependența Europei de combustibilii fosili importați. Sursele de energie regenerabilă produc aproape jumătate din electricitatea Uniunii Europene, dar aceste surse reprezintă doar aproximativ 20% din consumul total de energie. Trecerea completă la energie verde este un proces de durată și nu poate oferi soluții imediate pentru criza curentă.
Cu toate acestea, argumentele pentru securitatea energetică devin din ce în ce mai puternice, accelerând investițiile în energie solară, eoliană și baterii. Adrian Hiel, directorul Alianței pentru Electrificare, a declarat: „Nimeni nu și-a dorit un alt exemplu al vulnerabilității extreme a Europei din cauza combustibililor fosili importați, dar îl avem oricum.”
Dacă tensiunile din Golf continuă, Europa s-ar putea confrunta cu o nouă criză energetică, cu efecte devastatoare asupra economiei și nivelului de trai. Deocamdată, autoritățile europene monitorizează situația, iar piețele rămân extrem de volatile. Evoluția conflictului din Iran va avea un impact decisiv asupra stabilității energetice a Europei în lunile următoare.
