Conflictul din Cisiordania: Adevăruri neascunse despre operațiunile militare israeliene!

Katz, care e ministrul Apărării, a povestit cum operațiunea „Zidul de fier” ce se desfășoară în tabăra din Jenin va aduce un fel de schimbare în ceea ce privește abordările militare în zona aia ocupată, adică Cisiordania, pe care o știm, și asta se vrea o metoda mai modernă, cu un fir de seriozitate în mijlocul haosului de acolo și cu siguranță, cu câcatul timpului, se vrea sa nu mai existe o revenire a teroruștilor, care au tot dat bătaie de cap, nu-i așa? adică ar trebui ca toată lumea să înțeleagă unde se merge cu asta și cum se face, dar e complicat, știți cum e.

El a mai spus ceva legat de acestă operațiune puternică, care n-ar fi doar un simplu exercițiu de imagine ci o acțiune serioasă pentru eliminarea teroriștilor, adică se vrea să nu revina terorismul acolo în tabără, după încheierea operațiunii, așa că prima lecție ar fi de fapt metoda raidurilor repetate din Gaza, dar e greu de spus, pentru ca sunt multi factori care contribuie la un rezultat satisfactoriu sau mai puțin.

Premierul, adică Netanyahu, a anunțat că încep o acțiune militară mai mare în Jenin, și lucrurile se întâmplă rapid, având în vedere că e la doar două zile de când s-a trecut la încetarea focului în Gaza, ce nu-i deloc de neglijat, că acolo au fost multe scandaluri și toată lumea se așteptă la o reacție, dar nu știu dacă o să fie bine sau rău, depinde de perspectiva fiecăruia.

Raporturile din partea agenților de presă palestiniene, WAFA, nu sunt foarte clare, dar par că indică că avioanele de război israeliene lovesc Jenin, lăsând forțele israeliene, inclusiv lunetiști și diverse vehicule, să împiedice ambulanțele de a intra în zonă, și asta poate duce la situații complicate cu adevărat și nu se știe cum vor evolua lucrurile.

Între timp, gruparea Jihadul Islamic Palestinian, cunoscută ca PIJ, a acuzat forțele de securitate palestiniene de implicare directă în tot ce se întâmplă, adică te face să te întrebi cam câți prieteni ai acolo de fapt și în ce măsură, să nu mai vorbim despre responsabilitatea Autorității Palestiniene care ar fi complicată și implicată, dintr-o anumită perspectivă, în tot acest conflict, de parcă lucrurile nu erau și așa complicate.

PIJ a aruncat responsabilitatea asupra AP, spunând că aceștia au cam jucat în favoarea ocupantelor, cumva, și mai departe nu se știe cum se va dezvolta situația, mai ales că acuzatii se adună și fiecare parte are ceva de spus, dar cumva realitatea se împacă greu cu tot ce e politic acolo, iar vina e distribuită pe umerii multi.

Katz, ca să spună clar, a spus că Israelul se va asigura că nicio grupare, indiferent că vorbim de Iran sau de altele, nu va putea la adresa cetățenilor israelieni, ceea ce sună categoric dar rămâne de văzut dacă e de ajuns, căci, vorba lungă, să vezi cum acuzele la adresa Iranului s-au întețit, mai ales în privința suporturilor pe care aceștia le-ar oferi militantelor din Cisiordania, adică, lucrurile nu sunt prea simple.

Katz a tunat mai departe că „nu vom lăsa caracatiței iraniene să pericliteze viețile coloniștilor” și așa el a vorbit despre un front al terorii ce ar putea apărea la est de Israel, dar deja lucrurile devin confuze și pare că fiecare avansare produce un nou cerc de acuzații și amenințări, cum că ar putea fi o escaladare în toată regula, iar oamenii se îngrijorează, dar e greu de prezis ce va urma.

Acum, un oficial iranian, având o poziție înaltă, a avertizat că exista o rezistență față de Israel, dar nu numai din partea grupărilor militante, ci și a populației care simte niște presiuni substanțiale și a spus că nu e de ajuns să dispară organizații, căci nu vor exista soluții atâta timp cât represiunea continuă, adică o afirmație care lasă mult de gândit în acest cadru mai amplu.

Javad Zarif, care este vicepreședinte pentru afaceri strategice în Iran, a menționat la nivel internațional despre intensitatea rezistenței ce va persista, atâta timp cât vorbim de ocupație, cu niște dimensiuni morale pe care nimeni nu le ignora, adică e un context foarte delicat și complicat, unde fiecare are o părere și unde fiecare crede că are dreptate, dar în fond, cititorii rămân debusolați de informații.

Peste 500 000 de coloniști, da, asemenea cifre sunt impresionante și trăiesc în Cisiordania ce a fost luată în 1967 de la Iordania, iar acum sunt și 3,3 milioane de palestinieni, dar ce se întâmplă cu așezările evreiești, câteva dintre ele fiind recunoscute ca ilegale, în conformitate cu dreptul internațional – oare se va face ceva în privința asta sau rămân cifrele doar pe hârtie, iar realitatea ne arată un peisaj gri?

Forțele de Apărare israeliene, la jumătatea săptămânii, au anunțat că au acționat pe multiple fronturi, lovind teroriști, dar și ținte infrastructurale legate de activitățile lor, ceea ce sugerează o intensitate a operațiunilor crescute, iar dezamorsările de explozivi sunt, de asemenea, remarcabile, pe de altă parte, au fost și răniți, așa că raportul final ar putea să nu placă tuturor, ci să adâncească mai multe dispute.

Ministerul Sănătății palestinian a spus că au fost înregistrate nouă victime, de diverse vârste, ceea ce aduce iarăși la lumină o față a conflictului care uneori se pierde în dinamicile zilelor, iar, la Ta’nek, un alt bărbat a fost ucis, iar efectele acestor acțiuni sunt resimțite nu doar de familiile celor uciși, ci și de întreaga societate, ce trăiește într-un stres constant.

Spitalul din Jenin, aproape de intrare în tabăra de refugiați, a fost observat zelos de buldozere care distrugeau drumul, lăsând o imagine a unei asedii complete și, din nefericire, pacienții, personalul medical și asistența sunt privați de ajutoare necesare, iar dr. Bakr descriind situația ca fiind dramatică, după ce a povestit și despre răniții de ieri, ceea ce localnicii nu consideră deloc ca o întâmplare banală în acest conflict.

Cu toate eforturile de a alunga elementele militante, situația a fost departe de a avea succes, iar forțele de securitate palestiniene, în ciuda eforturilor mari, au ajuns la limita resurselor, iar aceste puncte de control, numărul mare de 900, sugerează o încărcătură de tensiuni ce cresc, lăsând o marjă mică de manevră pentru locuitorii din Cisiordania care sunt deja în pragul colapsului.

Ministerul Extern de la Palestina a complicat și mai mult lucrurile acuzând Israelul de pedepse colective definitivate prin închiderea intrărilor în orașe, ceea ce face ca toată această situație să devină insuportabilă, iar oamenii se văd neputincioși și priviți de sus, în privința dreptului de a se mișca, o poveste repetată în multe colțuri ale lumii, iar aici are loc pe fundalul unui război care părea departe.

Acest oficial a declarat clar, că nu este vorba doar de o simplă operațiune, ci de un întreg plan care are scopuri mai mari, conexiuni ce e fie alimentează stagnarea în procesul de pace, fie provoacă extinderea colonizării și schimbarea paradigmelor, de parcă întregul peisaj ar fi în mare și greu înțeles de cei din afară, chiar și pentru mass-media care încearcă să facă lucidă o situație atât de confuză cum este în acest conflict.

Unii miniștri din Israel, aceia de dreapta, au folosit ocazia să aducă în discuție ideea anexării, ceea ce se transformă în provocări adiționale, și mă întreb, oare ce va face comunitatea internațională în fața acestor mișcări care par dominate de interese personale, a unor figuri cheie ce nu se sfiesc să își expună voința, lăsând poporul în umbra deciziilor lor personale.

Itamar Ben Gvir, fost ministru care tocmai ce a demisionat, a ținut un discurs despre aplicarea suveranității israeliene asupra Cisiordaniei, ceea ce generând un climat de neliniște și întrebări rămâne de văzut în ce direcție va merge această discuție, dar deja simt că factorii geopolitici se complică, iar nimeni nu mulțumește puțin îngrijorător.