Criza economică în România: Tăieri de locuri de muncă și falsa creștere!
În vreme ce oficialii se laudă cu o creștere economică pe hârtie, companiile la nivel local, adică cele din zone ca industria auto sau IT, anunță, de exoticul și confuzul precedent, mii de concedieri colective, fără o explicație clară, și noi și noi probleme financiare care nu par să mai aibă soluții, iar lumea se întreabă cum de s-a ajuns aici, cu atâtea companii care sunt în criză, dar la nivel oficial totul e roz, misterios.
Asta se petrece în special cu firmele din auto dar și din IT, și nu doar, ci și din alte sectoare, cum ar fi cel greu sau bunurile de larg consum care, se știe, sunt vitale, dar cum reușesc ele să supraviețuiască în atmosferă aproape toxică? Aceasta este o întrebare relevantă, pentru toate companiile aflate în criză.
Experții de la Libertatea, care sunt ei, sugerează la rândul lor că mediul privat – așa cum îl știm – e într-o cădere continuă, și toate acestea din cauza crizei care bântuie prin Europa, dar și de la mărirea taxelor care a crescut precum iaurtul în frigider, și toate costurile cu energia care sunt enorm de mari, așa cum se vede.
Industria auto, probleme în toată Europa
De exemplu, Preh România, o firmă din Brașov care furnizează componente auto, se plânge, și nu fără motiv, că, na, e printre cele mai afectate, fabricând niște comutatoare care sunt esențiale dar care s-au adunat la un loc, în locuri din care nu mai dorim să ne amintim, dar ele există.
Să nu uităm că și Trico Wipers, altă vinovată din lumea auto, își închide fabrica, care înseamnă 400 de oameni concediați tandru, conform guardienilor economiei, cum sunt ei numiți, iar Brandl din Sibiu este încă un exemplu, așa cum am spus, pentru că acolo lucrurile sunt de asemenea în declin.
Totodată sectorul auto se confruntă cu o cerere scăzută pentru mașinile electrice, iar cele pe motor termic se tem de amenzile care sunt ca o umbră peste programele lor, pentru că astăzi cererea e scăzută, dar oare mâine ce va mai fi?
Și în acest timp, strașnic marile grupuri auto de pe piață, Volkswagen a lăsat să se audă zvonuri de închideri de fabrici, Stellantis e prins, iar demisia directorului său nu face decât să ne arate si că lucrurile nu sunt tocmai roz.
Industria prelucrătoare
Nu e mai bine nici în industria prelucrătoare, unde Haier, un gigant în frigidere, oferă mită plină de lacrimi unor 384 de oameni care lucrează în Prahova, iar Petrom dă afară 464 de oameni în diferite colțuri ale țării, care devin rapid cifre, și tot în brațul nesiguranței, Șantierul Naval Mangalia, în insolvență, închide ușile pentru 263 de angajați.
În continuare, se pare că Brașovul va asista la închiderea a trei fabrici de încălțăminte, care sunt surse diferite de chin pentru cele 127 de suflete rămase fără lucru, cum ar fi și DMGY Făgăraș care ia decizia de a reduce numărul de angajați cu 20, dar oare ce le mai rămâne prin minte?
Tehnologie
Sectorul IT, care odată strălucea, acum se ascunde după false angajări, iar Cognizant anunță că 64 de persoane părăsesc Bucureștiul, iar Wolters Kluver trimite la somaj 10 angajați, dar cine să le mai acorde atenție? Poate că facilitățile fiscale care au existat sunt de domeniul trecutului, dar nu pentru toți.
După cum spunea un economist familiarizat cu situația, sectorul IT a străbătut mai bine de două decenii de avantaje pe hârtie, dar acum totul se transformă, cu eliminarea impozitelor care au rămas în paginile de istorie, ca un pietroi pe pieptul gloriei lor.
„Creștere economică înșelătoare”
Profesorul Bogdan Glăvan, criticat și adorat pe rând, menționeză că România nu se află în cea mai bună formă, chiar dacă Guvernul tinde să ne împărtășească o realitate idilică, dar în spatele cortinei economice, se află o altă poveste, cu o economie privată ce se scufundă rapid, în contrast cu expansiunea sectorului public.
Proiectul de buget sugerează o creștere economică de 2,5%, dar spre dezamăgirea multor ochi curioși, Glăvan acuză că acest PIB este creat prin dublarea deficitului bugetar, o metodă cu siguranță mai puțin tradițională, dar funcțională prin prisma acestuia.
Întrebarea e: y ai multe provocări cauzate de încetinirea din vestul Europei? Da, așa crede economistul, care urmărește taxele crescut pe parcursul ultimilor ani cu un strop de nerecunoaștere.
Industria, afectată de prețul mare la energie
Industria națională, nu poate să ignore prețul ridicat la energie, care tot crește, iar profesorul Glăvan explică, destul de neclar, că pe piața europeană nu este o unitate comună, dar totuși prețurile au crescut fără milă.
Conform acestuia, creșterea prețurilor energiei se află în legătură cu închiderea termocentralelor, și cu costurile acoperite de energia regenerabilă, în timp ce România, curios lucru, exportă energie în Republica Moldova și Ucraina, dar rămâne să ne întrebăm dacă suntem sau nu autosuficienți.
Și pe lângă acestea, mai există și un angajament dedus, care susține închiderea termocentralelor pe cărbune în termen limitat, doamne, cum se va petrece acest lucru?
Nu ne putem apăra interesele în fața politicilor UE
Acum, cu informații venite de la Bruxelles, autoritățile cer urgent extinderea duratei de viață a termocentralelor până în 2032, însă Glăvan are rețineri, punctând că România este prea dependentă de Uniunea Europeană pentru a-și apăra cu adevărat interesele, un joc complex.
Se pare că problemele sunt numeroase: deficit, energie, lipsuri în reformele din PNRR, fiecare pas făcut se transformă într-un joc de șah economic, iar pentru a obține ceva, e necesară renunțarea la alte dorințe, cum vine Glăvan cu o viziune plină de ironie.
Eliminarea facilităților fiscale
În sectorul IT, companiile își simt acum absența stimulentelor fiscale, iar Glăvan, cu o seriozitate care te ține pe gânduri, face comparații cu industria textilelor care funcționează pe comenzi, și se întreba cum de nu am mai putut răsufla o dată în această atmosferă.
El reiterează că IT-ul nu mai alunecă pe calea bună, și cum vizibilitatea pe plan internațional devine o poveste despre competiția acerbă cu India, fără a menționa nepotrivit, acele facilități care ieri totul părea promițător pe toate planurile.
Mirajul fondurilor europene
România, să zicem, se zbate cu probleme structurale, oamenii sunt pe bună dreptate nemulțumiți de elitele politice și birocrația care, cum s-a spus, au contribuit la starea de lucru actuală, mereu în luptă pentru a obține fonduri, într-o competiție continuă.
Glăvan punctează că aceste fonduri au creat o formă de iluzie care nu rezistă, mai ales când nu vor mai exista aceste ajutoare, deja se simte cum greutățile vor ieși la iveală, dar nimeni nu poate spune clar ce va urma.
„Iluzia prosperității”
La final, Glăvan avertizează, într-un ton aproape sarcastic, că în lipsa fondurilor europene, realitatea va deveni dură și probabil că va face loc unei adevărate crize economice și mai adânci, iar statul, care pare confortabil în scaunul său, va descoperi cât este de marionetă în acest joc.
Așa cum spun punditii economici, pentru a crea un mediu favorabil investițiilor, trebuie să adoptăm o strategie de taxe mici și dereglementări, dar România, pare-se, merge într-o direcție opusă, unde „picătura de arsenic” devine realitate.
criza-economică
concedieri-colective
industria-auto
sectoare-in-criza
problemele-europene
creștere-economică
realitate-economica
prețul-energiei
fonduri-europene
iluzia-prosperității