Studiu revelator despre comportamentul alimentar al românilor: gânduri obsesive și mâncat emoțional
Un sondaj recent realizat pe un eșantion de 1.319 respondenți din România aduce lumină asupra comportamentelor alimentare și a perspectivelor mentale legate de alimentație. Studiul a investigat frecvența și intensitatea gândurilor legate de mâncare, mâncatul emoțional, factorii declanșatori din mediu, comportamentele de compensare după mese și nivelul de cunoaștere a unui concept nou în domeniul nutriției – „Zgomotul alimentar” (Food Noise), definit științific anul trecut în revista „Nutrition & Diabetes”.
Prezența constantă a gândurilor legate de mâncare
Conform rezultatelor, 71% dintre români se gândesc la mâncare chiar și atunci când nu le este foame. Din aceștia, pentru 27% gândurile despre mâncare apar frecvent sau foarte frecvent, indicând o preocupare mentală intensă legată de alimentație. Cu toate acestea, doar 17% percep acest fenomen ca o lipsă de voință, în timp ce o parte semnificativă, de 33%, le atribuie stresului, emoțiilor și mediului în care trăiesc.
Aceste date subliniază că pentru mulți români mâncarea ocupă un loc important în viața lor mentală, influențată mai ales de stări psihologice și factori externi.
Mâncatul emoțional – o realitate pentru mulți români
Studiul mai scoate în evidență o practică răspândită de mâncat emoțional. Astfel, 21% dintre respondenți au recunoscut că mănâncă pe ascuns sau evită să fie văzuți consumând anumite alimente, ceea ce relevă o dimensiune ascunsă și problematică a relației cu hrana.
Mai mult, 77% admit că mănâncă, cel puțin ocazional, ca reacție la factori emoționali precum stresul, tristețea, anxietatea, plictiseala sau oboseala. Doar 39% susțin că mănâncă în general atunci când le este foame, iar aproape 10% folosesc mâncarea drept formă de alinare emoțională.
Românii și sentimentul de vinovăție după mese copioase
Un alt aspect analizat este legat de sentimentele de vinovăție după consumul unei cantități mai mari de mâncare. Studiul indică faptul că 7 din 10 români se simt frustrați, vinovați sau regretă că au mâncat mai mult decât și-au propus. Această percepție negativă determină diverse comportamente compensatorii, cum ar fi restricții alimentare (21%), efectuarea de sport suplimentar (14%), săriturile peste alte mese (14%) sau autocritica și reproșurile mentale (12%).
În schimb, doar un procent modest de 6,7% dintre respondenți relatează că simt plăcere după ce au mâncat mai mult decât intenționau inițial.
Declanșatorii mediatici și de mediu ai poftelor alimentare
În ceea ce privește factorii declanșatori ai poftei de mâncare, 37% dintre respondenți se simt expuși frecvent, într-o zi obișnuită, la imagini, reclame și conținut legat de mâncare. Cel mai puternic stimul este mirosul de mâncare, urmat de vitrinele și rafturile din magazine, care activează pofta pentru 10% dintre respondenți, și reclamele TV sau online pentru 7%.
Presiuni legate de imaginea corporală în preajma sezonului estival
Un alt domeniu de presiune este legat de aspectul fizic, mai ales înainte de vacanța la mare sau la piscină. Peste jumătate dintre respondenți (53%) simt cel puțin ocazional presiuni legate de felul în care arată corpul lor, iar pentru 23% această presiune este resimțită des sau foarte des.
În contextul acestui climat de presiune, aproape jumătate dintre români (48%) se abțin de la dulciuri și alte tentații alimentare înainte de vacanță. Totodată, 19% intensifică exercițiile fizice, 14% încearcă să slăbească „câteva kilograme” pentru costumul de baie, iar 8% apelează la soluții pentru gestionarea greutății, inclusiv la tratamente medicamentoase.
Obezitatea – o provocare de sănătate publică în România
Contextul social este marcat de o problemă de sănătate publică majoră, obezitatea. Potrivit raportului World Obesity Atlas 2025, 39% dintre adulții români trăiesc cu obezitate, iar peste 70% sunt în zonele de suprapondere sau obezitate, ceea ce ridică grave preocupări legate de sănătatea populației.
În pofida faptului că 51% dintre români au încercat în ultimul an să adopte un regim alimentar mai echilibrat sau să țină dietă, doar un procent extrem de mic a apelat la sprijin specializat. Mai exact, 3% au consultat medicul, 3% nutriționistul, 1% psihologul sau terapeutul, iar 4% au utilizat soluții pentru gestionarea greutății, inclusiv terapii medicamentoase.
Conștientizarea conceptului de „Zgomot alimentar” și implicarea populației
Studiul a urmărit și gradul de cunoaștere a unui concept nou în nutriție, anume „Zgomotul alimentar”, care se referă la influențele din mediu și gândurile obsesive legate de mâncare. Deși acest termen a fost definit ștințific anul trecut în revista Nutrition & Diabetes, informațiile legate de acest fenomen par să nu fie încă pe deplin integrate în conștientizarea colectivă a românilor, având în vedere modul în care aceștia percep și gestionează relația cu mâncarea.
Rezultatele acestei cercetări evidențiază o serie de provocări legate de comportamentul alimentar și atitudinea față de alimentație în România, indicând necesitatea unor intervenții complexe care să abordeze atât dimensiunea psihologică, cât și cea medicală a acestor fenomene.
