Comisia Europeană propune restricționarea accesului minorilor sub 16 ani la rețelele sociale
LEAD: Comisia Europeană își propune să implementeze un sistem de verificare a vârstei care ar putea limita accesul minorilor sub 16 ani la rețelele sociale, în contextul unei preocupări crescânde în rândul statelor membre cu privire la impactul negativ al acestor platforme asupra tinerilor. În ciuda acestei inițiative, experții subliniază că măsura nu va aborda problema fundamentală a educației digitale insuficiente și a dificultăților cu care se confruntă tinerii în identificarea dezinformărilor online, conform raportului publik de aktuality.sk.
În ultimele luni, tot mai multe state au început să implementeze măsuri menite să limiteze accesul copiilor și adolescenților la rețelele sociale. De exemplu, Australia a interzis utilizarea acestor platforme pentru persoanele sub 16 ani începând cu luna decembrie 2025, iar Franța a restricționat accesul minorilor sub 15 ani la aplicații populare precum TikTok, Snapchat și Instagram. În acest context, Comisia Europeană a avansat o propunere similară în aprilie 2026, având ca scop protejarea tinerilor utilizatori.
Cum ar urma să funcționeze sistemul
Conform planului propus de Comisia Europeană, utilizatorii ar trebui să-și verifice vârsta printr-o aplicație specială, utilizând documente oficiale precum cartea de identitate. Scopul acestei inițiative este de a limita accesul copiilor la conținut considerat nepotrivit. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că platformele online „se pot baza fără probleme” pe noua aplicație de verificare a vârstei, asigurând în același timp că aceasta respectă standarde înalte de protecție a datelor personale.
Cu toate acestea, specialiștii din domeniu avertizează că acest sistem ar putea fi ineficient. Există riscul ca minorii să folosească telefoanele părinților sau conturile fraților mai mari pentru a evita restricțiile impuse. În plus, experții subliniază că interdicțiile nu abordează problema principală: lipsa educației digitale și dificultățile cu care se confruntă tinerii în a recunoaște manipulările și dezinformările din mediul online.
„Cea mai mare problemă este că statul încearcă să interzică, dar practic a renunțat la educație”, a declarat Ema Brunovská, cercetătoare în cadrul Rada mládeže Slovenska (Consiliul Tineretului din Slovacia).
Tinerii nu sunt pregătiți să recunoască manipularea online
Un studiu efectuat în 2025 de Consiliul Tineretului din Slovacia, în colaborare cu agenția Focus, a arătat că peste 75% dintre respondenții cu vârste între 15 și 30 de ani nu au discutat la școală despre modul în care rețelele sociale contribuie la radicalizarea societății. Experții susțin că sistemul educațional se concentrează pe informații teoretice, dar neglijează pregătirea elevilor pentru mediul digital și pentru evaluarea critică a informațiilor disponibile online.
„Vor fi și mai vulnerabili după 16 ani”
Ema Brunovská a avertizat că izolarea temporară a adolescenților de rețelele sociale ar putea genera efecte contrare. „Dacă îi izolăm pe tineri și apoi îi lăsăm nepregătiți în lumea online după 16 ani, nu vor avea competențele necesare pentru a verifica informațiile în profunzime”, a explicat ea. Specialista subliniază că soluția reală constă în dezvoltarea gândirii critice și în educația axată pe recunoașterea teoriilor conspiraționiste și a extremismului politic. În plus, experții atrag atenția asupra altor efecte secundare, menționând că mulți tineri percep interdicțiile ca forme de control, ceea ce poate intensifica neîncrederea în politicieni și instituții. Criticii măsurii susțin de asemenea că promovarea interdicțiilor generale poate încuraja acceptarea unor intervenții autoritare în alte domenii.
Exemplul Australiei
Primele semne ale problemelor menționate de experți au fost deja observate în Australia, unde interdicția pentru minorii sub 16 ani a fost implementată în decembrie 2025. Un sondaj efectuat în rândul a peste 1.000 de tineri cu vârste între 10 și 17 ani a arătat că doar 26% dintre aceștia au afirmat că accesul lor la rețelele sociale a fost afectat de noile reguli. Autorii studiului susțin totuși că mulți adolescenți au devenit mai puțin informați despre viața politică și socială, deoarece au redus utilizarea rețelelor sociale fără a se orienta către surse tradiționale de informație. Specialiștii avertizează că, în absența unor reforme serioase în educația digitală, problema dezinformării și radicalizării online ar putea să se agraveze.
Peste 30% dintre români vor interzicerea accesului copiilor sub 16 ani la rețele sociale
În România, din ce în ce mai mulți cetățeni susțin digitalizarea, dar îngrijorările cu privire la capacitatea statului de a gestiona riscurile asociate tehnologiei cresc exponențial. Potrivit unui studiu realizat de Atlas Intel, la comanda Edge Institute, copiii sunt percepuți ca fiind cei mai expuși pericolelor online. Această cercetare trage un nou semnal de alarmă: deși este necesar să ne adaptăm la noile tehnologii, este imperativ să avem o educație digitală solidă.
Opinile cu privire la restricționarea accesului copiilor la rețelele sociale sunt împărțite. Cea mai populară opțiune (34,7%) este permiterea accesului la versiuni adaptate pentru copii. Aproximativ o treime dintre respondenți susțin interzicerea accesului pentru minorii sub 16 ani, iar un sfert propun o limită de 14 ani. În ceea ce privește efectele unei eventuale interdicții, părerile sunt variate, unii considerând că restricționarea accesului ar putea determina copiii să se îndrepte către platforme ascunse și mai periculoase, în timp ce alții cred că măsura ar putea încuraja mai mult timp petrecut cu familia și, prin urmare, ar crește gradul de protecție al acestora.
