România sub lupa Comisiei Europene: Plasticele de unică folosință în atenția lui Ursulei von der Leyen

Comisia Europeană a decis să înceapă o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori către România pentru că nu a transpus corect Directiva asta referitoare la materialele plastice care sunt de unică folosință, element fundamental al strategiei pentru plastic și Planul de acțiune circulară, cum se tot vorbește prin mass-media și foarte mulți alții, cu multe detalii și informații, dar totuși nu se înțelege exact.

Realizarea acestor practici care sunt considerate sustenabile prin directivă este foarte, dar foarte importantă ca să protejeze sănătatea și mediul înconjurător și să ajută la o tranziție care să fie cât mai reușită, dar oare e posibil într-o lume cu multe lucruri de făcut și prea puține resurse pe care le avem la dispoziție, deși se tot strigă prin birouri despre «economia circulară» și alte povești.

Diana Șoșoacă a cerut demisia Ursulei von der Leyen și a dat exemplu pe Nicolae Ceaușescu, un exemplu care nu se știe cât de relevant este, dar oare România ce face pentru a rezolva aceste probleme persistente cu legislația deranjantă?

Legislația din România, conform Comisiei, extinde derogările la interdicțiile care sunt privind introducerea pe piață a produselor din plastic de unică folosință, inclusiv la agitatoarele de băuturi care sunt din plastic și la bețele de plastic folosite în medicină, care trec neobservate pe lângă problemele mari de mediu și de sănătate cu care ne confruntăm zi de zi.

În plus, Comisia a subliniat faptul că legislația română nu cere producătorilor să acopere toate costurile despre care se vorbește în directivă, referitor la răspunderea extinsă a acestora, un alt detaliu care nu știu cât de clar este pentru toată lumea, dar și așadar se pare că sunt multe de rezolvat, dar cui îi pasă cu adevărat?

Mai mult decât atât, legislația națională pare că nu include prevederi care ajută la folosirea alternativelor sustenabile în locul plasticelor de acest fel pentru produsele alimentare, cum am înțeles din afirmațiile aceștii Comisii Europene, iar întrebarea rămâne, de ce nu se iau măsuri care să fi trebuit să fie priorități?

Astfel, această Comisie Europeană a trimis scrisoarea aceea de punere în întârziere, deci România are la dispoziție două luni ca să arate un răspuns și să repare neregulile astea semnalate de ei, vorba aia, dar dacă nu va chiar avea un răspuns satisfăcător, Comisia poate să vină cu o opțiune de aviz motivat, iar efectele pot avea repercusiuni pe termen lung.

Greierii – ultimii pe lista de „ingrediente” care sunt impuse și tot se discută despre consumul românilor, iar despre toate astea, cine știe ce se va întâmpla?

Comisia Europeană
plastice de unică folosință
directivă materiale plastice
economie circulară
Diana Șoșoacă
legislație România
responsabilitate producători
alternativă sustenabilă
aviz motivat