Comisia Europeană monitorizează atent impactul nivelului scăzut al Dunării asupra securităţii energetice în România, Ungaria şi Bulgaria
Comisia Europeană nu a identificat, pentru moment, probleme majore în ceea ce priveşte securitatea aprovizionării cu energie electrică în statele afectate de scăderea nivelului apelor Dunării, însă îşi menţine o monitorizare atentă asupra situaţiei din Ungaria, România, Bulgaria şi alte ţări din regiune. Această atenţie sporită este justificată de impactul clar pe care nivelul scăzut al fluviului îl are asupra producţiei de energie nucleară de-a lungul Dunării, după cum a declarat, marţi, Anna-Kaisa Itkonen, purtător de cuvânt al Executivului comunitar.
Monitorizarea situaţiei în ţările regiunii
În răspunsurile oferite presei, Anna-Kaisa Itkonen a subliniat că Comisia Europeană urmăreşte cu mare atenţie evoluţia situaţiei în statele afectate, în special în Ungaria, România şi Bulgaria. „Continuăm să urmărim şi să monitorizăm foarte atent situaţia din aceste ţări, precum şi din alte state din regiune. Nivelul scăzut al apelor Dunării va avea în mod clar un impact asupra producţiei de energie nucleară de-a lungul fluviului, astfel încât această situaţie afectează mai multe state membre”, a explicat oficialul CE.
De asemenea, ea a menţionat că ENTSO-E (Reţeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Energie Electrică) s-a mobilizat şi păstrează o comunicare strânsă cu toate autorităţile naţionale din ţările afectate, pentru a monitoriza constant evoluţia crizei energetice din regiune şi pentru a evalua nevoia eventualei înfiinţări a unui grup de coordonare pentru energie electrică.
Posibilitatea convocării unui grup de coordonare
Anna-Kaisa Itkonen a punctat că, deşi, în prezent, nu există motive pentru o astfel de iniţiativă, Comisia Europeană este pregătită să convoace imediat un grup de coordonare pentru energia electrică dacă situaţia o va impune. „Pentru ca această necesitate să se contureze, dorim mai întâi să avem o imagine completă şi o vizibilitate clară asupra ceea ce se întâmplă în ţările afectate, pentru a decide dacă este cu adevărat necesară organizarea unei astfel de întâlniri”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Deocamdată, a afirmat ea, „nu observăm probleme privind securitatea aprovizionării cu energie”, însă situaţia este urmărită cu mare atenţie. În ceea ce priveşte capacitatea centralelor nucleare de a face faţă acestei crize, Itkonen a explicat că acestea dispun deja de sisteme de rezervă şi de planuri de urgenţă, iar schimburile energetice între statele membre ale Uniunii Europene oferă un suport suplimentar în cazul unor deficienţe temporare.
Mecanismele de solidaritate şi schimburi energetice
Potrivit reprezentantului CE, există mecanisme eficiente de solidaritate regională şi de schimb de energie între statele membre, care se activează imediat ce situaţia o cere. „Prin urmare, în acest moment nu este necesară convocarea unui grup de coordonare pentru energie electrică. Suntem pregătiţi să o facem imediat ce va apărea această necesitate, dar este de la sine înţeles că situaţia este urmărită extrem de atent”, a afirmat Anna-Kaisa Itkonen.
Includerea energiei nucleare în cadrul securităţii aprovizionării
În contextul în care Comisia Europeană revizuieşte în prezent cadrul său privind securitatea aprovizionării cu energie, jurnaliştii au întrebat dacă vor fi incluse mai explicit şi provocările cu care se confruntă centralele nucleare, afectate în această vară de fenomene climatice extreme şi de nivelul scăzut al apelor Dunării.
În răspunsul său, purtătorul de cuvânt a elucidat că ReguIamentul privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice, parte din pachetul „Energie curată pentru toţi europenii” lansat în 2016, solicită deja statelor membre să ia în considerare riscurile climatice şi fenomenele extreme în planurile lor naţionale. „Aceste aspecte sunt integrate în multe domenii ale activităţii Comisiei şi continuăm să le abordăm sistematic”, a precizat Anna-Kaisa Itkonen.
Oficialul a mai explicat că vara anului în curs a evidenţiat clar cum schimbările climatice intensifică riscurile legate de energie, transporturi şi alte sectoare, amintind că nivelul scăzut al Dunării afectează şi transportul maritim şi fluvial. „Din 2021 avem deja orientări privind adaptarea infrastructurii la schimbările climatice”, a subliniat ea.
Fiabilitatea şi siguranţa energiei nucleare în regiune
Jurnaliştii au solicitat clarificări privind siguranţa şi fiabilitatea energiei nucleare, după ce preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris această sursă de energie ca fiind „fiabilă şi sigură”. Anna-Kaisa Itkonen a reafirmat această poziţie, menţionând că energia nucleară produsă în Uniunea Europeană este o sursă de energie curată şi susţinută în continuare.
„Fenomele climatice extreme, precum cele observate vara aceasta, pot afecta temporar capacitatea reactoarelor şi producţia de energie, însă acest lucru nu demonstrează că energia nucleară este nesigură sau lipsită de fiabilitate”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Itkonen a explicat că, în astfel de situaţii, statele membre pot reduce sau opri temporar producţia fără a pune imediat în pericol securitatea aprovizionării, datorită cadrelor regionale de colaborare şi schimb energetic. Ea a subliniat, totodată, importanţa integrării riscurilor climatice şi meteorologice în planificarea naţională şi în evaluarea riscurilor la nivel european, măsuri care sunt deja implementate.
