Comisia Europeană Contestă Închiderea Capacităților pe Cărbune în România: Un Jalon Crucial pentru PNRR
LEAD: Comisia Europeană a transmis un mesaj clar Guvernului României, solicitând dovezi suplimentare pentru a valida închiderea capacităților de producție pe bază de cărbune, în contextul angajamentului asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această situație ridică întrebări serioase cu privire la definiția și implementarea termenului de “închidere” în raport cu standardele europene.
Comisia Europeană a pus la îndoială modul în care România interpretează termenul de “capacitate închisă”, subliniind că, pentru Bruxelles, acesta implică retragerea licenței și deconectarea fizică a centralelor de la rețea. În contrast, autoritățile române par să considere că reducerea capacității licențiate echivalează cu o închidere permanentă. Această neconcordanță a generat un apel din partea Comisiei, care cere explicarea detaliată a măsurilor luate și a impactului acestora asupra capacităților de producție.
Definiția Închiderii Capacităților pe Cărbune
Conform legislației europene, închiderea capacităților pe cărbune trebuie să fie însoțită de măsuri concrete, inclusiv retragerea licențelor și deconectarea efectivă a centralelor de la rețea. Comisia a solicitat României un document oficial din partea operatorului de transport și sistem, Transelectrica, care să ateste că centralele declarate închise sunt, într-adevăr, deconectate. România a anunțat că a redus capacitatea licențiată pentru mai multe centrale, dar Comisia consideră că aceste acțiuni nu constituie o închidere definitivă.
Printre centralele care au stârnit nelămuriri se numără cele de la Craiova, Paroșeni și unitățile CE Oltenia. Comisia a cerut clarificări privind impactul acestor reduceri asupra capacităților autorizate și dacă acestea ar putea fi readuse în funcțiune în viitor.
Riscurile Asociate cu Neîndeplinirea Jalonului 119
Închiderea capacităților pe cărbune este un jalon asumat de România prin PNRR, iar neîndeplinirea acestuia ar putea duce la pierderi financiare semnificative, estimându-se că România ar putea pierde fonduri în valoare de un miliard de euro. Aceasta este o condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene destinate modernizării infrastructurii energetice și atingerii obiectivelor de decarbonizare.
La sfârșitul anului trecut, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că România a obținut o amânare a închiderii anumitor grupuri pe cărbune din Oltenia, inițial prevăzută pentru finalul anului 2025. Această amânare a fost posibilă în urma negocierilor cu Comisia Europeană, însă a ridicat întrebări cu privire la angajamentul României de a respecta termenii acordului de decarbonizare.
Corespondența cu Comisia Europeană
În corespondența dintre Comisia Europeană și Guvernul României, au fost solicitate lămuriri cu privire la următoarele aspecte:
- Reglementarea care permite considerarea capacității reduse ca fiind retrasă permanent.
- Modificările aduse capacității autorizate prin reducerea licenței existente.
- Posibilitatea ca reducerea capacității să fie reversibilă și ce bariere juridice ar împiedica recalificarea acesteia.
- Confirmarea deconectării fizice a capacităților de la rețea.
Comisia a subliniat că, chiar dacă România ar putea justifica o reducere a capacității, aceasta ar trebui să fie o excepție și să fie demonstrată cu dovezi clare. De asemenea, au fost ridicate nelămuriri cu privire la capacitatea de la CE Craiova, unde s-a constatat că, deși capacitatea a fost limitată la 130 MW, unitățile își păstrează capacitatea instalată de 150 MW, ceea ce sugerează o limitare operațională mai degrabă decât o reducere permanentă.
Documentația incompletă și lipsa unor dovezi concludente ar putea afecta procesul de evaluare și implementare a măsurilor de decarbonizare asumate de România. Comisia a cerut clarificări suplimentare și dovezi justificative pentru reducerile de capacitate raportate, inclusiv pentru centralele din Oltenia și Paroșeni.
În concluzie, situația actuală evidențiază o neconcordanță semnificativă între așteptările Comisiei Europene și acțiunile întreprinse de România în ceea ce privește închiderea capacităților pe cărbune. Această discrepanță trebuie rezolvată rapid pentru a asigura îndeplinirea angajamentelor internaționale și pentru a evita penalizările financiare care ar putea afecta grav sectorul energetic românesc.
