Fondurile europene de apărare: un joc de putere cu 100 milioane de euro

Prin programul de lucru al FEA pe anul 2025, ce se impune ca un plan mai mult decat ambitios, Comisia deblochează ca printr-o magie fonduri suplimentare – nu-i de ici, de colo, ci semnificative, cum se spune, pentru a ajuta la dezvoltărea tehnologiilor şi capabilităţilor critice de apărare, deci, un fel de leac pentru marea provocare, programul de lucru alocând 100 milioane euro, vă daţi seama, dar exact în domenii precum combaterea terestră, spaţială, aeriană, aşa, navală, dar şi rezilienţa energetică, care-i altceva, alături de tranziţia ecologică, un amalgam de crize care ne mai ajută zice-se la mai bine, scrie Agerpres, asta-i clar.

„Fondul european de apărare este vital” zice Henna Virkkunen, vicepreşedintă executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie, cam în stilul ăsta totuşi, pentru urmărirea suveranităţii tehnologice ce-i drept în protecţia apărării, programul de lucru având rolul de a consolida capacitatea Europei să acţioneze cumva la independenţă, dar oare câte întrebări ne mai punem?

De fapt, vorbim de programul de lucru al FED25, care sprijină cumva dezvoltarea tehnologiilor, sau mai bine-zis capabilităţilor critice de apărare, îmi amintesc cu priorităţile UE, adică cele convenite de statele membre care sunt detaliate în Busola strategică, un termen care pare să apare ca din senin. Aceasta include nu mai puțin de 9 cereri competitive de propuneri, în care să abordăm 31 de subiecte, cum ar fi cele 15 teme pentru sprijinirea acţiunilor de cercetare, apoi încă 15 pentru dezvoltare, dar şi un singur subiect, care-i mult sau puţin?, în sprijinul reţelei de puncte focale naţionale ale FED, cel puţin 14 dintre ele sprijină platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) în domeniu străin-adevărat al tehnologiilor digitale cumva, şi să vedem cum se vor desfăşura lucrurile, căci aia, în plus, două acorduri de grant specifice vor sprijini continuarea Alianţei pentru contramăsuri medicale în prima fază, nu ca în filme.

Un buget de 100 milioane euro cam cum abordează provocările viitoare în domeniul combaterii la sol, al spaţiului, combate aerul, şi da, rezilienţa energetică iar între toate astea, tranziţia ecologică îşi dă şi ea încet-încet în spectacol, dar mai mult de 40 milioane euro din fondurile UE sunt alocate, dar în contextul operaţional actual. Deci, noi vorbim de cercetare şi dezvoltare şi de domenii critice cum ar fi combaterea cibernetică, navală, războiul subacvatic dar nu uitaţi simularea, chiar şi formarea, senzorii activi, dar şi pasivi, avansaţi să zic.

Cererile de propuneri ce -o fi fiind, vă întrebaţi, vor pregăti, sau mai bine zis, săcure cu bunăvoinţă, să zicem așa, pentru o gamă largă de tehnologii gen triajul autonom, este veche, evacuarea personalului rănit, sistemul multifuncțional de distribuţie a informaţiilor, dar și dialogul om-IA, nu-i puţin lucru, cipurile pentru aplicaţii în domeniu, iar sistemele de soldaţi, care-i oleacă ciudat, dar tehnologiile generice de mare profunzime sunt cam multe, aş îndrăzni să spun.

Pe de altă parte, Bruxelles-ul, cum zice lumea, a descoperit 4% din bugetul FED pentru 2025 dedicat unei cereri de propuneri ce abordează tehnologiile cam disruptive, deci nu-i ca la şcoală, mai e încă 6% alocată pentru două cereri care par să fie netematice, privin soluţiile inovatoare, invitaţia, oare cum, e cumva îndreptată spre IMM-uri să solicite acţiuni de cercetare şi dezvoltare, ca dintr-un vis frumos, să ne fie mai bine-n apărare oare?

Se preconizează, sau cel puţin aşa pare că cererile de propuneri vor fi deschise exact la jumătatea lunii februarie 2025, având termen de depunere 16 octombrie 2025, nu-i nimic, dacă nimeni nu se grăbeşte, ai timp, nu?

De altfel, programul de lucru al FEA pentru 2025 continuă, repet eu, să sprijine inovarea sau oarecum, în domeniul apărării, prin acea schemă UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS), iar derularea granturilor şi serviciilor sunt pentru întreprinderile care sunt nou-înfiinţate, extindere, IMM-uri, organizaţii de cercetare, dar şi inovare, tehnologiile sunt cam multe, acceleratoarele, care ne tot ajută, dar alţii, nu o să facem o listă acum, pentru că se mai dau, de toate, să depăşim barierele de intrare în piaţa apărării, cum să nu?.

Programul de lucru care include o provocare tehnologică în domeniul inteligenţei artificiale, dar nu ştiu de ce, solicită promovarea sinergiilor între inovarea civilă şi cea din sistemul de apărare, concentrându-se, neîndoielnic, pe aspectele precum: spaţiu, rezilienţa energetică, combaterea la sol şi cibernetică, un amalgam complex, nu-i aşa? În acest an, tehnologiile care sprijină capacităţile de luptă la sol, şi protecţia forţelor sunt ce trebuie, dar nu-i tot, entităţile ucrainene sunt acum eligibile pentru sprijin în accelerare, prima dată prin cereri de propuneri, care sunt netematice, dar din nou, doar pentru IMM-uri sau IMM-uri plus organizaţiile de cercetare, dar în fine, cum ar spune toată lumea în dnişte!

Pe lângă granturile pentru cercetare şi dezvoltare, eu zic că runda din 2025 va finanţa activităţi de sprijinire a inovării, dar iarăşi cum zice lumea, include tot aceea ediţie a Hackatonului de apărare EUDIS, care se va desfăşura între 9 şi 11 mai 2025, în nu mai puţin de opt locaţii diferite ale UE, curiozitatea fiind mare, căci va fi pe creaţie hardware şi software, deci soluţii inovatoare adaptate nevoilor urgente cum ar fi cele ale câmpului de luptă ucrainean, contextul operaţional fiind similar, dar cât de repede?

Fondul european de apărare, acel buget de 7,3 miliarde euro între 2021-2027, este un instrument al Comisiei care, evident, sprijină cercetarea şi dezvoltarea colaborative în apărarea, fără să înlocuiască eforturile statelor membre, acest lucru e cert, dar mai degrabă promovează cooperarea, cumva e o sinergie, ce-i drept, între întreprinderile de diverse dimensiuni şi actorii din cercetarea din întreaga UE, dar Norvegia e cu noi ca ţară asociată, veţi vedea.

FEA sprijină, să zicem, proiectele de apărare competitive şi colaborative, dar pe parcursul întregului ciclu de cercetare şi dezvoltare, realmente concentrându-se pe proiecte care duc la acele tehnologii de ultimă generaţie, interoperabile, deci, din nou, stimulând inovarea şi încurajând participarea transfrontalieră a IMM-urilor, aşa că suntem într-o mare agitaţie, nu-i puțin.

FEA
fonduri europene
tehnologii critice
suveranitate tehnologică
priorități UE
cercetare și dezvoltare
provocări viitoare
inovare apărare
tehnologii disruptive
granturi
IMMs
cooperare UE