Întâlniri misterioase la Bruxelles: Ce plănuiesc Moșteanu, Zaprianov și Güler?
Într-un peisaj haotic al politicii internaționale, colocviile între Liviu-Ionuț Moșteanu și omologii săi, Atanas Zaprianov, și Yașar Güler, au avut loc miercuri, unde, bineînțeles, s-au discutat niște lucruri legate de… securitate, da, e vorba de Marea Neagră, adică, poate că e ceva important – nu suntem foarte siguri. Ce să mai vorbim despre Grupul operativ pentru combaterea minelor marine, că parcă ar trebui să ne preocupe, dar sunt atât de multe detalii care devin complicate și derutante.
Așa că, despre discuții? Se vorbea de consolidarea securității, dar toate par a fi într-o continuă fluctuare, cu navele acelea și coridoare de mobilitate care se împletesc cu proiecte comune, deci nimeni nu știe exact ce vrea să spună ministrul. Și ce-i cu acest Coridor? România, Bulgaria, Turcia, toți în aceeași oală? Merită să ne întrebăm! MCM Black Sea pare a fi o glumă bună pe fundalul acestor evenimente.
Ei bine, Moșteanu a subliniat rolul hai să-i spunem strategic al MCM în siguranța navigației, dar cine mai calcă pe apă? Ce aberații! A, da, România deține comanda, timp de șase luni, și se zvonește că vor fi niște activări operaționale… Dar sunt acestea mai mult decât vorbe goale? Se vor întâmpla? Rămâne de văzut!
Ministrul nostru, cumva reținut, a amintit și de exercițiul acela, POSEIDON 25, unde scafandrii, aceia care spun că pot distruge minele, au fost, aparent, rapizi și coordonați cu bulgarii și turcii. Totul se leagă, sau poate nu, da’ hai să zicem că e un semn de interoperabilitate. Ce-i asta? E și el o nebunie? Întrebările rămân în aer, dar cine le va răspunde?
Deci, în concluzie, întâlnirile astea sunt din ce în ce mai complicate și întrebările se adună. Adică, întrebarea noastră este: Facem pe specialiștii sau rămânem doar cu povești? Doar timpul ne va răspunde la toate, dar cert e că există o paletă largă de incertitudini.
