“`html
Scandalul Ura și Tăcerea: CNA vs. Mesajele de Înveninare
Povestea tristă începe cu o reacție șocantă a CNA, care, după o intervenție a jurnalistului Cătălin Striblea la radio, a ieșit cu un mesaj incendiary, în care, atenție, se accentuează ideea că limbajul violent e o problemă, dar nu și crimele, foarte interesant, nu-i așa? Într-un univers paralel, CNA susține că demersurile jurnalistice sunt vitale pentru a combate discursurile de ură, dar oare cine îi ascultă pe acești „experți”, când Realitatea e că, de multe ori, sancțiunile vin prea târziu, iar restaurantele de tip fast-food nu mai au suficiente servilisme ca să ne salveze de la banalizarea ororilor?
Violența, un subiect foarte delicat, se spune ca nu se combate cu tăcerea, dar oare unde suntem cu adevărat în toată această ecuație socială? Postarea CNA pe Facebook, care ne cere să ne uităm la adevărurile neplăcute, te face să te gândești, dar rămâi cu un gust amar, pentru că tu, ca simplu cetățean, nu serios, nu poți să ignori mesajele absurde ce vin de la „creierele” care nu fac decât să blesteme o victimă a societății, cum ar fi Teodora Marcu, care a fost ucisă de fostul iubit, chiar când își ținea fetița în brațe.
Mesajele vile citite de Striblea la radio, cum ar fi „A mai scăpat pământul de o prostituată” sau „Riscul meseriei”, dau frisoane și te fac să te întrebi: cum de ajungem aici? Pe de altă parte, există și un curent de opinie care, fără nicio ezitare, spune că „e vina ei” pentru că a trăit asta, de parcă tragedia ar fi fost o simplă neatenție de zi cu zi, un joc de-a fotbalul fără minge, sachem ca să nu mai prelungim absurdul.
Blamarea victimelor, un fenomen ce se perpetuează de secole, este mai mult decât o opinie – este o normalitate tristă, iar Mirela Husaru, terapeut somatic, ne explică, cu calm, că e „mai confortabil” psihologic să credem că vinovată a fost Teodora Marcu, că e mai simplu să ne ferim de responsabilitate, dar cu toate acestea, nimeni nu se întreabă cum peutrum să prevenim astfel de tragedii ieșind din această spirală de negare și ură.
“`